PNRR-ul scris de USR și PNL pentru România nu are nicio legătură cu interesul național, acesta conținând așa-zise reforme și măsuri care duc la scăderea nivelului de trai și la imposibilitatea atingerii multor ținte, care înseamnă, implicit, pierderea finanțării. În schimb, statele dezvoltate din UE și-au inclus măsuri cu finanțări consistente din bani europeni pe care deja le aveau implementate la momentul depunerii PNRR, astfel că sumele s-au primit instant, după aprobarea binevoitoare a Comisiei Europene.
Raportul Curții de Conturi Europene, intitulat sugestiv ”Banii acordați de UE pentru redresare: șansă ratată pentru tranziția digitală”, scoate în evidență faptul că fondurile din PNRR au fost utilizate fără a se prioritiza principalele nevoi digitale și că impactul real asupra tranziției digitale a UE este neclar, deoarece indicatorii de progres sunt formulați în termeni prea largi și nu sunt bine aliniați. Curtea a mai identificat deficiențe în ceea ce privește jaloanele și țintele finale și a observat că lipseau indicatori de rezultat adecvați. În total, peste o treime din jaloanele și țintele finale stabilite pentru măsurile digitale din eșantionul Curții nu erau adecvate pentru a se putea evalua finalizarea cu succes a măsurilor sau nu erau suficient de ambițioase.
”Există, așadar, riscul ca finanțarea din partea UE să fie plătită integral pentru jaloane și ținte care măsoară realizări parțiale sau intermediare, fără să existe garanția că proiectele subiacente vor fi finalizate până la sfârșitul perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR)”, se arată în raportul Curții de Conturi Europene.
În cazul Danemarcei, o măsură finanțată din PNRR fusese deja implementată înaintea depunerii planului la Comisia Europeană. Astfel, măsura soluții digitale în sectorul medical includea un proiect de telemedicină menit să extindă consultațiile video realizate de medici de familie la puținii pacienți care nu pot sau nu au dreptul să utilizeze serviciul existent de teleconsultație disponibil deja pentru toți cetățenii începând din ianuarie 2019. O aplicație Android fusese deja dezvoltată și pusă la dispoziția utilizatorilor până în mai 2020. Măsura avea drept scop să adapteze aplicația pentru sistemul de operare iOS până în decembrie 2021. Curtea a constatat însă că versiunea iOS a aplicației era deja disponibilă în martie 2021. Aceasta sugerează că ținta stabilită fusese deja atinsă de statul membru respectiv cu patru luni înainte de aprobarea PNRR-ului și chiar înainte ca Danemarca să fi transmis planul Comisiei. Comisia Europeană nu a ridicat această problemă în evaluarea planului danez, deoarece măsura a demarat după februarie 2020.
Noi și ceilalți
Măsura privind strategia de redresare în domeniul cercetării și dezvoltării din Franța viza majorarea, prin intermediul agenției naționale de cercetare, a finanțării disponibile pentru cererile de propuneri în domeniul cercetării care includ tehnologie digitală, sporind astfel rata globală de succes a participanților la aceste cereri de propuneri. Bugetul pentru 2021 a fost majorat cu 286 de milioane de euro, iar cel pentru 2022, cu 142 de milioane de euro.
Ținta acestei măsuri era de a crește rata globală de succes la cererile de propuneri de cercetare cu 4 puncte procentuale, de la o valoare de referință din 2018 de 16 % la o valoare de 20 % în 2022. Or, în aprilie 2021, când a fost transmis PNRR-ul, cele mai recente date disponibile din 2019 indicau o rată de succes de 18,6 %. Atingerea țintei a necesitat deci doar o creștere de 1,4 puncte procentuale. În plus, Curtea de Conturi Europeană a constatat că, în realitate, creșterea atinsă a fost de 4,5 puncte procentuale, ceea ce a însemnat o rată globală de succes de 23,1 % pentru participanți, în concordanță deci, în linii mari, cu obiectivul.
Cu toate acestea, având în vedere datele de planificare ale agenției (date care arată că o finanțare în valoare de 30-40 de milioane de euro duce, de regulă, la o creștere cu 1 punct procentual a ratei de succes), s-ar fi putut anticipa o creștere semnificativ mai mare, dată fiind finanțarea din partea MRR în valoare de 428 de milioane de euro, susține Curtea de Conturi Europeană (CCE).
Jaloane și ținte inadecvate
Pe de altă parte, CCE a descoperit jaloanele și ținte finale din PNRR-uri care se refereau numai la etapele intermediare și nu reflectau finalizarea integrală a măsurii. Astfel, în Italia, la finanțare pentru sprijinirea tranziției digitale a IMM-urilor, au fost finanțate proiecte de digitalizare a operațiunilor pentru IMM-uri prin intermediul fondului Società Italiana per le Imprese all’Estero (480 de milioane de euro). Măsura este însă considerată ca fiind îndeplinită în mod satisfăcător atunci când au fost selectate IMM-urile care vor primi finanțare, indiferent dacă proiectul este sau nu executat în cele din urmă conform planificării, arată CCE.
În Franța, la modernizarea digitală a statului și a teritoriilor, obiectivele măsurii stabilite erau asigurarea unui mediu de lucru digital mai eficient, mai colaborativ și mai mobil pentru angajații statului și stimularea inovării digitale și accelerarea transformării digitale a statului.Aceste obiective urmează a fi realizate prin intermediul proiectelor „Rucsacul digital al funcționarului public” și „Inovare și transformare digitală”, celui de al doilea fiindu-i alocată o pondere de 75 % din finanțarea din partea MRR. Măsura cuprinde o țintă comună pentru ambele proiecte: 200 de întreprinderi trebuie să semneze contracte până la sfârșitul lunii martie 2023, pentru a efectua lucrări în vederea atingerii obiectivelor măsurii. Componenta „Inovare și transformare digitală”, care absoarbe trei sferturi din bugetul acestei măsuri, nu are nicio țintă finală, se mai precizează în raportul CCE.