AcasăEconomieHidrocentrala de la Tarnița a murit la etapa studiului de fezabilitate

Hidrocentrala de la Tarnița a murit la etapa studiului de fezabilitate

Politica tragerii de timp de la Ministerul Energiei afectează siguranța energetică

Ministerul Energiei, prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), a reușit să stopeze proiectul hidrocentralei de la Tarnița, chiar înainte de a începe. Instituția s-a blocat la lansarea licitațiilor pentru studiile de fezabilitate, alternând între explicații privind numărul mare de companii străine interesate și absența acestora sau alte solicitări venite pentru prelungirea termenului. Bâlbele ministerului contrastează cu importanța strategică a singurei viitoare surse de stocare a energiei, în fața valului destabilizator al regenerabilelor.

După ce s-a lăudat public că demarează proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, cu acumulare prin pompaj, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a luat cu altele, de genul campaniei pentru Primăria Capitalei, și i-a lăsat pe cei de la SAPE să facă ce știu ei mai bine.

Mai exact, să îngroape proiectul prin licitații eșuate la nesfârșit. Licitațiile s-au făcut pentru studiul de fezabilitate, al doilea, de fapt ,pe acest obiectiv, care ar avea o valoare estimată între 3,2 milioane euro și 3,5 milioane euro plus TVA. Prima licitație a avut loc în octombrie 2023, dar a fost anulată pe motiv că nu s-au primit oferte conforme cu caietul de sarcini.

Cea de-a doua, din ianuarie 2024, cu termen limită de depunere a ofertelor 13 martie, a fost anulată și ea, sub pretextul că acest lucru a fost solicitat de potențiali ofertanți, astfel că s-a mai prelungit perioada cu încă 45 de zile.

”Prin prelungirea termenului de depunere a ofertelor în cadrul acestei proceduri de achiziție urmărim, totodată, asigurarea unui grad mai ridicat de concurență”, au declarat reprezentanții SAPE pentru profit.ro. În raportul final de consultare a pieței privind elaborarea unui studiu de fezabilitate, publicat de SAPE la sfârșitul lunii august anul trecut, se preciza că există un interes internațional pentru proiectul Tarnița-Lăpuștești, așa cum reieșea din numărul de scrisori de interes și oferte neangajante care s-au primit de la diverse companii și organizații din întreaga lume, inclusiv Coreea de Sud, Spania și Germania.

16 luni plus 5 ani

Pe baza informațiilor prezentate în ofertele neangajante pentru proiectul Tarnița-Lăpuștești și perioadele propuse de diferite companii, se poate estima o medie a perioadei de prestare servicii de 16 luni, respectiv de 12 luni pentru prestarea serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate și 4 luni pentru perioada de prestare a serviciilor de asistență în procesul de achiziții, potrivit raportului final de consultare a pieței.

”Este important de menționat că în cadrul acestei perioade nu s-a luat în calcul timpul de obținere a avizului de mediu și a avizului tehnic de racordare (ATR). Companiile ofertante au propus durate variabile, însă o privire de ansamblu indică că majoritatea estimării se situează în jurul acestei medii”, susține SAPE. La aceasta se mai adaugă o perioadă minimă de construcție a hidrocentralei de 5 ani, estimată de un studiu de fundamentare din 2019.

”În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de până la 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”, se mai arată în raport.

Singura țară din Europa fără stocare

Studiul de fundamentare Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița -Lăpuștești, publicat de Comisia Națională de Prognoză în 2019, subliniază că rolul acesteia pe piața energiei electrice presupune achiziţionarea la prețuri scăzute a energiei electrice în momentul în care cererea de energie electrică este redusă şi deci, prețurile sunt mici, (în general noaptea și în weekend), stocajul acestei energii electrice până la momentul oportun şi vânzarea atunci când cererea de energie electrică şi preţurile sunt mari, la vârful de sarcină. ”În Europa, practic nu există o țară care, având condiții geofizice favorabile, să nu fi construit cel puțin o centrală de pompaj la dispoziția OTS pentru siguranța sistemului energetic propriu, inclusiv vecinii direcți: Serbia, Bulgaria și Ucraina, mai puțin România, care a pierdut, tehnic vorbind, cca. 20-25 de ani în domeniul stocajului energiei electrice”, se precizează în studiul de fundamentare.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.