Haos în investițiile finanțate de Ministerul Dezvoltării. S-a pierdut controlul banilor publici

Ministerul Dezvoltării efectuează plăți în cadrul programelor de dezvoltare care sunt finanțate din bugetul de stat pe baza unei documentații minimale ale UAT-urilor, iar controalele efectuate de direcțiile de specialitate și corpul de control sunt reduse raportat la numărul foarte mare de obiective de investiții, a atras atenția Curtea de Conturi, într-un raport de audit efectuat la această instituție. Verificările anterioare au depistat numeroase cazuri de plăți efectuate de administrațiile locale pentru lucrări neexecutate, materiale nepuse în operă, bunuri nelivrate și decontarea unor articole de lucrări cu prețuri mai mari decât cele ofertate.

Cea mai mare parte a bugetului, aproape 87% din bugetul consolidat al Ministerului Dezvoltării (MDLPA), este alocată derulării programelor de dezvoltare locală, iar analiza asupra programelor guvernamentale cu finanțare din bugetul de stat evidențiază o serie de carențe în implementare și vulnerabilități privind utilizarea fondurilor publice, se arată într-un raport de audit al Curții de Conturi.

Inspectorii au constatat derularea unui număr mare de programe, unele dintre acestea fiind cu nivel redus de finanțare sau fără finanțare, lipsa unor indicatori la nivel de program și detaliat la nivel de proiecte finanțate, ceea ce face imposibilă evaluarea rezultatelor și/sau a performanței acestora, precum și întârzieri majore în execuția și finalizarea obiectivelor de investiții finanțate prin bugetul MDLPA. Totodată, au fost depistate prelungiri semnificative ale termenelor de realizare a investițiilor, concomitent cu ajustarea valorii contractelor de execuție, dar și măsuri insuficiente în gestionarea riscului de decontare eronată a unor sume în cadrul programelor coordonate de minister. Totodată, instrumentele de control, prin care ordonatorul principal de credite să poată gestiona adecvat programele de investiții pe care le coordonează, sunt insuficiente, iar preocuparea în urmărirea și recuperarea sumelor decontate nelegal către beneficiari (UAT-uri) este extrem de redusă.

Programe doar pe hârtie

La nivelul MDLPA se derulează un număr foarte mare de programe, eficacitatea unora dintre ele fiind extrem de redusă, cum sunt programele cu un nivel foarte scăzut al sumelor decontate în anul 2023 raportat la nivelul alocărilor bugetare (ex. Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat introdus prin Legea nr. 212/2022: alocări – 200.000.000 lei, decontări – 2.271.313 lei) sau programele cu finanțare în anul 2023 dar fără decontări (programe ce nu au fost închise prin acte normative, însă au devenit perimate din lipsă de solicitări/beneficiari – ex.

Programul pentru construcții locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați: alocări – 1 milion lei, sume decontate – 0 lei; Programul de sprijinire a construcțiilor de locuințe proprietate personală: alocări – 130.000, decontări – 0 lei). În același timp, Curtea de Conturi a descoperit că Ministerul Dezvoltării a derulat programe fără finanțare în anul 2023, unele dintre acestea fiind inițiate în prima parte a anului 2023 (ex. Programul de reabilitare termică, guvernat de OUG 69/2010; Programul privind finanțarea elaborării și/sau actualizarea PUG /RLU – Legea nr. 350/2001; PNI „Școli sigure și sănătoase” – OUG 7/2023, Programul național de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic, din sistemele de sănătate și învățământ – OUG 49/2023, PNI pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” – OUG 49/2023).

Fonduri europene vs. fonduri naționale

Controalele Curții de Conturi au mai depistat o delăsare totală atunci când era vorba despre investiții din bugetul național, față de cele din fonduri europene. Dacă la investițiile din fonduri europene controalele și cerințele erau extrem de stricte, la cele naționale, acestea erau aproape absente. Astfel, la investițiile din fonduri naționale țintele și indicatorii stabiliți au un caracter general și nu asigură posibilitatea evaluării, rezultatelor programului, nu se verifică aspecte privind îndeplinirea unor cerințe în procedurile de achiziție, transferurile de fonduri către beneficiari se realizează în baza unei verificări și documentații minimale, iar Inspectoratul de Stat în Construcții nu are capacitatea de a efectua controale la toate obiectivele. Totodată, structura de monitorizare verifică doar prin excepție dacă beneficiarii mențin în funcțiune și asigură exploatarea obiectivelor până la recepția finală și nu se verifică îndeplinirea unor cerințe de sustenabilitate a investiției.

11 ani de neputință

Pentru marea majoritate a obiectivelor de investiții finanțate de MDLPA se înregistrează întârzieri semnificative, aspect ce evidențiază probleme privind eficacitatea unor programe de dezvoltare, semnalează Curtea de Conturi. De asemenea, s-a remarcat lipsa unor indicatori la nivel de program și detaliat la nivel de proiecte finanțate, astfel că nu se pot cuantifica în mod obiectiv rezultatele și/sau performanța utilizării banilor publici alocați.

Spre exemplu, la 11 ani de la instituirea PNDL I, respectiv 8 ani de la demararea PNDL II, se constată faptul că rata medie de finalizare/punere în funcțiune a obiectivelor finanțate prin PNDL este de 69,91% (82,93% pentru PNDL I și 62,79% pentru PNDL II). Curtea de Conturi atrage atenția că există risc de întârziere și în ceea ce privește derularea PNI Anghel Saligny. Acest program a fost demarat în anul 2021 și până la sfârșitul anului 2023 au fost efectuate decontări de numai 4,71% din totalul fondurilor alocate pentru perioada 2022-2028; totodată, rata de contractare (% din sume contractate raportat la sume alocate) era de doar 56,36%, iar în ceea ce privește rata decontărilor (% din sume decontate raportat la sume alocate) situația era mult mai alarmantă, aceasta fiind de numai 8,36% (decontări realizate în cadrul a 950 obiective din cele 4.852 finanțate). Situația celor 950 obiective pentru care au fost decontate lucrări în anul 2023 și care se aflau în curs de execuție la sfârșitul anului (prin raportare la nivelul decontărilor față de valoarea contractată) arată că aproape jumătate dintre obiective înregistrau un stadiu de execuție de până la 10%, în timp ce doar 70 obiective aveau un stadiu situat între 90% și 100%.