Guvernul Bolojan susține că deficitul balanței comerciale, provocat de import masiv de produse agroalimentare, a fost provocat în special de români, care ar prefera să achiziționeze hrană din import, în locul celei autohtone, lucru care nu are nicio legătură cu realitatea. Pe de altă parte, producătorii sunt criticați că nu știu să-și promoveze produsele la export, și asta în timp ce Executivul vrea să desființeze programul de promovare a exporturilor, pe motiv că ar fi risipă de bani.
Consumatorii interni nu sunt informați suficient asupra calității produselor românești și preferă să achiziționeze produse importate. Precizarea, care se regăsește în Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029, adoptată în ultima ședință a Executivului, este însă paralelă cu realitatea. Și asta pentru că fenomenul este exact invers. Populația, într-o majoritate covârșitoare, caută să achiziționeze doar produse românești, atunci când le și găsește, având în vedere că politica hipermarketurilor este de a-și vinde produsele alimentare din țările lor de origine.
Producătorii români, vinovații de serviciu
Totodată, printre cauzele importurilor masive de produse agroalimentare găsite de Guvern se numără faptul că mărcile comerciale românești, brandurile sectoriale și brandul de țară nu au fost suficient promovate și nu au avut notorietatea necesară pentru a susține creșterea exporturilor, că majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii au cunoștințe limitate referitoare la marketing, branding, informare, identificare de oportunități și că nu au fost prospectate suficient de mult noi piețe externe în afara Uniunii Europene. Totodată, susține Guvernul, obținerea certificărilor în domeniul calității este scăzută, ceea ce determină ca acreditarea la export sau găsirea de parteneri externi să fie dificilă.
Se taie banii de promovare
Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), amintește de faptul că Agenția pentru Calitate și Marketing a Produselor Alimentare este împiedicată să înceapă să funcționeze de 6 ani. Totodată, anul acesta, la ANUGA, la Koln, cel mai mare târg mondial de industrie alimentară, au fost 114 producători români și nu a venit nimeni din Guvern, deși România a fost în primele 20 de state, din cele peste 140 de țări participante, ca și suprafață și număr de firme. ”Au scris de 3 ori în programul de guvernare că nu se vor atinge de programele care promovează exporturile, în special cele din agricultură, și Guvernul Bolojan spune că închide programul de promovare a exporturilor, că este risipă de bani”, ne spune Ștefan Pădure.
Cum ne ”faultează” statele UE
Cel mai competitiv produs al României este acum carnea de pasăre, atât din punct de vedere calitativ, dar și cantitativ, pentru că avem integrare pe lanț, de la cereale, FNC-uri, creștere, abatorizare și ambalare. ”Când începi deja să ai camioane mai multe să exporți, producătorii români sunt opriți în Italia sau în Germania, se iau mostre și, după două zile, vine rezultatul că este ok analiza, dar ai noștri au pierdut termenele de valabilitate și s-au întors cu camioanele în țară. Dacă ai făcut de două-trei ori acest lucru, deja nu mai riști să ajungi pe piața aia. Fiecare țară încearcă să-și protejeze piața, prin diferite metode. În aceste cazuri, ar fi trebuit ca ambasadorii români din țările respective să intervină și să rezolve aceste probleme pe cale diplomatică”, ne-a declarat Ștefan Pădure, președintele APAR.
Polonezii au program de export pentru România
Conducerea APAR susține că Guvernul trebuie să stabilească obiective, de exemplu, pentru că producem cereale, poate stabili producție de animale, pentru că integrăm materia primă. Apoi trebuie să vadă cum se poate crește gradul de valorificare a acestor produse și care sunt piețele importante. ”Noi acum exportăm subvenție atunci când vindem cerealele în Egipt, de exemplu, și pierdem avantajele sumelor primite. Polonia are program dedicat pentru export în România. Au o agenție care asta face. Austria are ținte pe sectoare de activitate și programe dedicate anumitor țări din UE și din afara UE”, ne-a mai precizat Ștefan Pădure.