Executivul a anunțat că nu susține adoptarea inițiativei legislative care cere transparența privind veniturile, forma, proveniența finanțărilor, precum și activitatea financiară a asociațiilor și fundațiilor. Principalul motiv invocat de Guvern este birocrația excesivă, având în vedere că Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor ar supraveghea pe bază de risc activitatea ONG-urilor. Mai mult, în cazul în care s-ar întâmpina probleme cu privire la transparența surselor de finanțare, Guvernul cere o dezbatere publică amplă pentru identificarea soluțiilor.
Proiectul legislativ depus la Senat, prin care se cere publicarea surselor de finanțare ale ONG-rilor, a fost respins de Guvern. Acesta consideră că, pentru asociații și fundații, aceasta ar însemna o birocrație excesivă. În fapt, proiectul solicită înființarea Registrului Național al Finanțărilor și Transparenței Asociațiilor și Fundațiilor, care să fie gestionat de Ministerul Justiției, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, în scopul asigurării transparenței privind veniturile, forma, proveniența finanțărilor, precum și activitatea financiară a asociațiilor și fundațiilor.
”În forma actuală, Ordonanța Guvernului 26/2000 stabilește cadrul de funcționare a organizațiilor neguvernamentale și obligațiile lor de raportare financiar-contabilă, însă nu garantează vizibilitatea publică a finanțărilor. Informațiile sunt dispersate, greu accesibile și raportate neuniform, ceea ce alimentează suspiciuni și reduce încrederea cetățenilor în aceste entități. În lipsa unui mecanism unitar și obligatoriu de raportare, nu există garanții clare privind proveniența resurselor financiare, ceea ce creează vulnerabilități și posibilitatea unor influențe ascunse în viața publică”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Unde dai și unde crapă?
Guvernul invocă faptul că Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor ar supraveghea pe bază de risc activitatea ONG-urilor și ar identifica tipurile de asociații și fundații vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanțării terorismului. Mai mult, persiflând motivele expuse de inițiatorul proiectului legislativ, Executivul susține că, în ipoteza în care au fost întâmpinate probleme în ceea ce privește transparența surselor de finanțare a ONG-urilor, acestea ar trebui identificate în mod concret și, ulterior, în urma unei dezbateri publice ample, să fie identificate și soluțiile potrivite. ”Or, din lectura inițiativei și a instrumentului de prezentare a acesteia nu rezultă în concret care sunt problemele întâmpinate”, susține Guvernul.
Exemplu zdrobitor
În raportul anual pe 2025, controversata asociație Declic se laudă cu un număr de 4.642 de donatori recurenți, care au susținut-o financiar în proporție de 75%. În același raport, Declic arată că în 2025 a primit donații în valoare de 4.526.292,02 lei, cu o donație medie de aproximativ 39 de lei. Dacă donația medie a fost de 39 de lei, suma strânsă de la donatori ar fi trebuit să fie de circa 181.000 lei, deci la mare distanță de cei peste 4,5 milioane de lei. În total, bugetul Declic pe 2025 a fost de peste 6 milioane de lei, ceea ce înseamnă o sumă enormă pentru un ONG.
Politică 100%
ONG-ul se laudă că sute de mii de membri și membre ale comunității Declic s-au implicat activ în alegerile prezidențiale din 2025. ”O mare parte din eforturile comunității s-au îndreptat, în anul care a trecut, spre lupta cu ascensiunea partidelor de extremă dreapta, cu propaganda anti-europeană și pro-rusă”, se arată în raportul ONG-ului. Banii au fost cheltuiți pentru crearea „Inima Europei” în Piața Victoriei la EuRoManifest, ”o coregrafie virală care a ajuns la milioane de oameni online și pe prima pagină a ziarului BILD”, pentru participarea la manifestațiile „Ro, rămâi” din București și din toată țara, alături de cetățeni care susțin ferm viitorul european al Românie, precum și pentru lansarea unui kit de mobilizare la vot cu ghiduri, materiale printabile și idei de acțiune ușor de folosit.
Lupta pentru manipularea maselor
Totodată, din suma de 1,2 milioane de euro, Declic a produs un clip cu Irina-Margareta Nistor despre libertate și memorie, văzut de aproape 700.000 de oameni, difuzat inclusiv în cinematografe independente, și a creat conținut explicativ pentru social media despre rolul președintelui, economie și direcția pro-europeană, distribuit masiv de comunitate. În același timp, sumele au fost utilizate pentru publicarea de video-uri verticale cu umor și argumente despre declarațiile candidaților, care au strâns peste 22 de milioane de vizualizări pe Facebook și Instagram, precum și pentru plata influencerilor și stand-uperilor pentru a duce mesajele pro-europene către un public cât mai divers.