Guvernul Bolojan a cedat în fața străinilor. Multinaționalele, scutite de plata impozitului minim pe cifra de afaceri

În timp ce pentru firmele românești și pentru cetățenii țării nu a existat strop de compasiune, Guvernul Bolojan anunță că a cedat în fața insistențelor multinaționalelor, care au cerut anularea impozitului minim pe cifra de afaceri. Impozitul, instituit în 2024, a urmărit taxarea companiilor străine cu cifre de afaceri de miliarde de euro în România care declarau pierderi sau profit zero, tocmai pentru a evita plata impozitului pe profit. Acestea au invocat, în discuțiile cu Bolojan, că o duc tare greu de când cu impozitul de 1% pe cifra de afaceri.

În cadrul dialogului cu mediul de afaceri, a se citi la presiunea companiilor străine, Guvernul Bolojan susține că a primit numeroase solicitări de la organizații patronale reprezentative pentru mediul de afaceri dar și contribuabili individuali (de exemplu adresa Camerei Americane de Comerț în România –AmCham, Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, Consiliul Investitorilor Străini, Melinda – Impex Steel S.A, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Metro AG, Ambasada României în Republica Coreea(pentru Grupul Hyosung Coreea), Bioeel, Purem Oradea S.R.L, etc) de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri.

Acest impozit a fost instituit începând cu 1 ianuarie 2024, în cazul plătitorilor de impozit pe profit, care au realizat în anul precedent, o cifră de afaceri peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Multinaționalele s-au plâns de faptul că acest sistem de impozitare înseamnă o taxare disproporționată a marilor contribuabili, care ar pune în pericol creșterea economiei, amenințând cu posibilitatea limitării activității în țara noastră, din cauza rentabilității reduse, sau chiar cu migrarea în alte țări ale Uniunii Europene.

Minciună prin omisiune

Totodată, companiile străine din România s-au plâns că, din cauza impozitului de 1% pe cifra de afaceri, își pierd competitivitatea în raport cu alte state, întrucât o astfel de impozitare a cifrei de afaceri este aproape inexistentă în țările dezvoltate. Ceea ce omit să spună aceste firme este că în celelalte state ale UE nu există un număr atât de mare de multinaționale cu cifre de afaceri uriașe care să declare ani la rând pierderi. Un alt argument invocat a fost existența la nivelul OCDE a Pilonului 2, transpus în legislația națională prin Legea nr.431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni, care ar fi o formulă potrivită de a reduce riscul erodării bazei impozabile și al transferurilor de profit la nivelul grupurilor de întreprinderi multinaționale. Evident că din impozitarea prin această lege România nu încasează niciun cent. Singurul exemplu dat de Guvern este sectorul distribuțiilor de bunuri, care ar fi unul din sectoarele cele mai afectate (probabil singurul, că acolo sunt și companii românești), având în vedere rata de profitabilitate foarte scăzută, între 0,47% și 3%, consecințele fiind închiderea unor afaceri, concedieri ale salariaților, eliminarea investițiilor, diminuarea activității etc.

Cică scad prețurile

Deși nici înainte de impozitul minim pe cifra de afaceri și nici după multinaționalele nu au scăzut prețurile, ci dimpotrivă, Guvernul susține că eliminarea taxării ar avea efecte pozitive asupra prețurilor pentru consumatori și asupra concurenței în piață. În același timp, scutirea companiilor străine de acest impozit ar conduce la creșterea competitivității operatorilor economici locali și europeni, prin corectarea dezechilibrului fiscal generat de avantajele comercianților din spațiul extracomunitar, care beneficiau de scutiri și costuri mai reduse, precum și la crearea unui cadru fiscal echitabil între entitățile comerciale locale și cele din afara UE, asigurând o concurență loială pe piața internă, consider Guvernul.