Green Deal-ul s-a înecat la mal. Criza de materii prime critice spulberă tranziția energetică

Cererea în creștere de cupru pentru electrificare va provoca un deficit de aprovizionare de 30% până în 2035, avertizează Agenția Internațională pentru Energie, într-un raport dedicat materiilor prime critice. Pentru litiu, piețele pe termen scurt par bine aprovizionate, dar cererea în creștere rapidă este de așteptat să împingă piața în deficit până în anii 2030. În fapt, dependența de minerale energetice cheie a continuat să crească puternic în 2024, pe fondul continuării politicii Green Deal, cu vehiculele electrice, baterii pentru stocare, sursele regenerabile și rețele.

Misiunea sinucigașă a Europei continuă, dependența de gaze și petrol fiind înlocuită de politicile Green Deal, care au adus o altă dependență, cea de materii prime critice, pe care continentul nu le are. Fără a exagera în niciun fel, Europa a înlocuit dependența de Federația Rusă cu dependența de China și, în subsidiar, de SUA, care livrează gazele lichefiate.

Majoritatea rezervelor de materii prime indispensabile tranziției energetice se află în China, care, în plus, a mai luat și un avânt tehnologic de cel puțin 50 de ani în fața UE, permițându-și acum, de pe poziția celui mai mare producător de emisii CO2, să se joace cu butoanele Green Deal-ului european. În ciuda cererii puternice de cupru din electrificare, actualele proiecte miniere indică un potențial deficit de aprovizionare de 30% până în 2035 din cauza costurilor de capital în creștere, a descoperirilor limitate de resurse și a termenelor lungi de livrare, avertizează Agenția Internațională pentru Energie (IEA).

Pentru litiu, piețele pe termen scurt par bine aprovizionate, dar cererea în creștere rapidă este de așteptat să împingă piața în deficit până în anii 2030. Potrivit IEA, piețele de astăzi pot părea bine aprovizionate, dar restricțiile la export și riscurile la adresa securității aprovizionării proliferează.

Restricții la export

Pe fondul creșterii concentrării ofertei, a fost introdus un număr tot mai mare de măsuri de control al exporturilor de minerale critice, în special din 2023. În decembrie 2024, China a restricționat exportul de galiu, germaniu și antimoniu, minerale cheie pentru producția de semiconductori către Statele Unite. Aceasta a fost urmată de anunțuri suplimentare la începutul anului 2025, inclusiv restricții privind wolfram, teluriu, bismut, indiu și molibden și asupra a șapte elemente grele de pământuri rare.

În februarie 2025, China a anunțat o suspendare de patru luni a exporturilor de cobalt pentru a reduce scăderea prețurilor. În prezent, mai mult de jumătate dintr-un grup mai larg de minerale legate de energie sunt supuse unei anumite forme de controale la export. Aceste restricții nu numai că cresc ca număr, ci se extind și în domeniul de aplicare pentru a acoperi nu doar materiile prime și rafinate, ci și tehnologiile de procesare, cum ar fi cele pentru rafinarea litiului și a pământurilor rare, se precizează în raportul IEA.

Concentrarea ridicată a pieței crește vulnerabilitatea la șocurile de aprovizionare, mai ales dacă, din orice motiv, aprovizionarea din cea mai mare țară producătoare este întreruptă. Atunci când cel mai mare furnizor și cererea acestuia sunt excluse, soldurile generale ale pieței devin total diferite. Pentru metalele bateriilor și pământurile rare, livrările din afara producătorului principal îndeplinesc în medie doar jumătate din cererea rămasă în 2035. Aceasta înseamnă că, chiar și pe o piață bine aprovizionată, lanțurile de aprovizionare cu minerale critice pot fi extrem de vulnerabile la șocurile de aprovizionare, fie că sunt cauzate de vreme extremă, o defecțiune tehnică sau întreruperi comerciale.

Mineralele critice, mai scumpe decât gazele și petrolul

Potrivit IEA, zonele majore de risc pentru mineralele strategice includ concentrarea ridicată a lanțului de aprovizionare, volatilitatea prețurilor și dependența de produse secundare. China este rafinatorul dominant pentru 19 din cele 20 de minerale critice, deținând o cotă medie de piață de aproximativ 70%. Trei sferturi dintre aceste minerale au prezentat o volatilitate mai mare a prețurilor decât petrolul, iar jumătate au fost mai volatile decât gazele naturale. Aproximativ jumătate sunt produse ca produse secundare, limitând flexibilitatea aprovizionării pentru a răspunde la semnalele pieței. Opțiunile de înlocuire sunt, de asemenea, limitate; multe minerale, cum ar fi tantalul, titanul și vanadiul, au puține alternative viabile fără costuri majore sau compromisuri de performanță, mai arată IEA.