Statele Unite își exercită din nou puterea militară și economică în America de Sud, însă China este principalul partener comercial al majorității statelor din regiune.
Abordarea lui Donald Trump echivalează cu o expresie modernă a Doctrinei Monroe: puterile externe nu sunt binevenite în emisfera vestică.
Beijingul crede de mult timp că, în secolul XXI, puterea reală înseamnă infrastructura tehnologică și energetică. Sub conducerea lui Nicolas Maduro, Venezuela s-a angajat să utilizeze sistemele Huawei pentru a opera rețeaua 5G, relatează UnHerd. Huawei și alți actori chinezi s-au orientat în ultimii ani și către cloud computing, pătrundând pe o mare parte din piața sud-americană
Vehiculele electrice chinezești dețin peste un sfert din înmatriculările din Chile, Ecuador și Uruguay, iar prezența lor crește rapid în celelate state ale continentului. De asemenea, echipamentele solare și eoliene provin de la producători chinezi.
Administrația Trump va cere Americii de Sud să renunțe la dependența actuală de infrastructura, vehiculele electrice și energia verde din China? Și, dacă da, SUA vor contribui la finanțarea unei alternative într-o regiune în care consumatorii doresc produse ieftine și eficiente?
Contribuabilii americani s-ar putea să nu fie încântați să afle că veniturile din petrolul venezuelean, dacă vor ajunge vreodată, sunt cheltuite pentru subvenționarea serviciilor de cloud computing în Caracas sau Buenos Aires.
Pe termen lung, dominația tehnologică asigură Chinei influența în Venezuela, indiferent de cine se află în palatul prezidențial. Dacă arestarea unui șef de stat este modul în care SUA își arată dominația într-o regiune cheie, atunci influențarea tuturor aspectelor, de la afaceri la infrastructură, ar putea fi modul în care Beijingul face același lucru.
În 2024, comerțul dintre China și Comunitatea Statelor din America Latină și Caraibe (CELAC) a atins 551 de miliarde de dolari.
Pe plan militar, scenariul de coșmar pentru planificatorii americani nu a fost niciodată Venezuela socialistă, ci una înarmată, un avanpost din Caraibe care găzduiește capacități de informații chinezești, bombardiere cu rază lungă de acțiune sau baterii de rachete.
În plus, logistica unui război în Pacific depinde în mare măsură de Canalul Panama. Invazia comercială a firmelor chineze în Panama îngrijorează de mult timp Washingtonul.
Având în vedere că diverse entități cu sediul în Hong Kong dețin interese în porturile de la ambele capete ale canalului (Balboa și Cristobal), riscul închiderii acestuia în timpul unei crize nu este nul. Dacă canalul este închis, Marina americană este obligată să navigheze pe ruta lungă din jurul Strâmtorii Magellan.