Pentru a doua iarnă consecutivă, strategia energetică a Europei se bazează în mare parte pe speranța unor condiții meteorologice blânde și a unei cereri industriale reduse, în condițiile în care prețul gazului se situează încă la aproximativ 50 de euro pe megawatt-oră, mai mult decât dublu față de perioada de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina.
Europa va fi nevoită să se aprovizioneze cu gaze naturale lichefiate furnizate de Qatar și SUA. După doi ani de criză energetică, sintagma „așa cum a fost planificat” are o mare greutate, notează Bloomberg. Există speranță, dar, cel puțin pentru următorul an și jumătate, este doar atât: speranță.
„Începând cu 2025, o creștere fără precedent a noilor proiecte de GNL va înclina balanța piețelor și a preocupărilor legate de aprovizionarea cu gaze naturale”, a declarat săptămâna aceasta Agenția Internațională pentru Energie, reluând o opinie care câștigă teren pe piață.
Spre deosebire de conductele de gaze, care conectează fizic cumpărătorii și vânzătorii, construcția unui terminal de export de GNL durează ani de zile și costă câteva milioane de dolari. La celălalt capăt al lanțului, este nevoie de un terminal de regazeificare a GNL înainte ca marfa să fie expediată prin conducte interne către clientul final.
GNL este esențial pentru a echilibra piața europeană, deoarece achiziționarea de gaze rusești prin conducte, care înainte de invazia Ucrainei reprezenta mai mult de o treime din importurile de pe continent, este exclusă.
Alte gazoducte, de la țări precum Norvegia și Algeria, sunt deja epuizate. Anders Opedal, șeful companiei norvegiene Equinor ASA, s-a exprimat succint la o conferință recentă privind energia: “Toată lumea încearcă să stimuleze producția, dar, în cele din urmă, Europa va depinde de aprovizionarea cu GNL”.
În urmă cu cinci ani, Europa avea nevoie de puțin sub 50 de milioane de tone pe an de aprovizionare cu GNL pentru a satisface cererea.
Shell, cel mai mare comerciant de GNL din lume, estimează că Europa are acum nevoie de aproape 100 de milioane de tone, iar până în 2030, de aproximativ 140 de milioane de tone.
De când tancurile rusești au intrat în Ucraina, factorii de decizie politică europeni au căutat o lumină la capătul tunelului: un val de proiecte de GNL, prevăzute să înceapă să pompeze până la mijlocul deceniului, ar schimba echilibrul dintre cerere și ofertă.
Pentru a se adapta la creșterea importurilor de GNL, Germania s-a grăbit să construiască o serie de terminale de regazeificare în Marea Nordului și în Marea Baltică.
Proiectele merg înainte. Începând cu 2025, aproximativ 250 de miliarde de metri cubi de aprovizionare cu GNL proaspăt ar urma să intre pe piață. Este o cifră impresionantă, echivalentă cu aproximativ 45% din producția mondială din prezent.
Deja, companiile europene au semnat în ultimele săptămâni o serie de acorduri pe termen lung privind GNL cu compania de stat QatarEnergy. TotalEnergies, ENI și Shell au convenit să cumpere 8 milioane de tone de GNL pe an în cadrul unor contracte până în anii 2050.
Anterior, compania energetică americană ConocoPhillips a semnat un alt contract de 2 milioane de tone pe an pentru a aproviziona Germania din Qatar. Pentru Qatar, este un triumf masiv în materie de vânzări.
Țara are o ofertă de aproximativ 48 de milioane de tone de GNL care va fi pusă în funcțiune pe măsură ce își extinde cel mai mare zăcământ de gaze. Datorită contractelor europene și a mai multor înțelegeri cu China, Qatar a vândut deja aproximativ 40% din noul său volum.
Succesul vânzării – și durata contractelor – sunt o dovadă a apetitului mondial pentru asigurarea GNL.Cu toate acestea, nu va fi ieftin.
GNL-ul va schimba probabil prețurile încă mult peste nivelul de dinainte de criză, iar Europa este la una sau două ierni distanță.
S-o spunem p-a dreaptă: amerlocii i-au înlăturat pe mujici de pe piața gazelor din Ioropa. Mujicii vor da altora gazele lor bune și ieftine iar vesticii reduși vor cumpăra gaze scumpe și proaste. Au fugit de Michiduță și au dat de Scaraoschi.
Poate ne spune UE care sunt preturile, desigur comparative si calitatea, puterea calorica.
Ai rabdare, ai sa afli peste o luna sau doa, depinde de vreme.
Barbu GH. occidentul , a cumparat gaz si petrol ieftin de la rusi iar urmarea a fost situatia din prezent. Rusia trebuia sa fie izolata economic si politic de acum 30 de ani. Oamenii politici occidentali au fost naivi crezand ca RUSIA se poate schimba. Rusul de rand , atat in vremea tarismului cat si in perioada URSS a fost tiunut , sa iaba frica de cnut. Rusia nu a fost, nu este si nu va fi niciodata o tara democratica. Rusii indobitociti cu vodca, sunt obisnuiti cu un trai mizerabil si cu un conducator pe care il asculta orbeste.