Marele PNRR, care urma să salveze România și să o ducă pe culmi de dezvoltare nemaiîntâlnite, așa cum ne promiteau politicienii, s-a dovedit a fi un mare dezastru. După ce am implementat reformele useriste, care au distrus economic și social țara, Ilie Bolojan anunță că finanțarea din PNRR se oprește pentru o perioadă incertă, blocând șantierele și anulând contractele semnate, în condițiile în care intrasem deja în întârzieri care puneau în pericol accesarea banilor.
Gata cu PNRR. Cetățenii României au fost prostiți din nou, după ce li s-a fluturat suma de 28,5 miliarde de euro de la Bruxelles. În realitate, s-au primit sub 11 miliarde de euro, iar mare parte din acești bani au fost aruncați pe Apa Sâmbetei, dat fiind că proiectele au fost stopate. Am rămas, însă, ca de obicei, cu grămada de studii de fezabilitate, la care, încă de pe vremea Guvernului Orban, am devenit experți.
”Cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea României, pentru realizarea reformelor amânate atâția ani, care vor îmbunătăți viața românilor”, spunea fostul președinte Klaus Iohannis. În afară de așa-zisele reforme care ne-au înrăutățit viața, niciun român nu cred că a văzut vreo schimbare. Acum, însă, Ilie Bolojan a decis să oprească de tot finanțarea din PNRR, sub pretextul că ar muta investiții de pe împrumuturi pe granturi și că trebuie să așteptăm, până în decembrie sau cine știe când, să ne dea binecuvântarea Comisia Europeană. Și asta în condițiile în care intrasem într-o cursă disperată contra-cronometru, pentru a mai apuca să accesăm măcar jumătate din banii alocați.
”Este necesară stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pentru perioada 2021-2026, precum şi asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor şi al capacităţii de absorbţie”, susține Guvernul.
Explicație halucinantă: s-au semnat prea multe contracte
Potrivit Executivului, România se află în proces de renegociere al Planului Național de Redresare și Reziliență și se confruntă cu un risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională, generat de o supracontractare masivă și necorelată cu realitățile bugetare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totodată, guvernanții și-au dat seama abia acum că a fost creat un portofoliu de angajamente financiare viitoare care depășește în mod manifest capacitatea de susținere a bugetului național, iar în absența unor măsuri corective ferme și imediate, s-ar declanșa consecințe macroeconomice severe, existând riscul de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal. Astfel, se vor prioritiza investițiile în funcție de maturitate și sustenabilitate financiară, ținând cont de faptul că supracontractarea poate genera presiune asupra susținerii cheltuielilor din bugetul de stat, sub forma obligațiilor de asigurare a cofinanțării, TVA și de acoperire a eventualelor cheltuieli neeligibile.
Nu s-au plătit nici lucrările efectuate
Guvernul spune că proiectele PNRR au potențialul de a deveni o sursă de accentuare a crizei fiscale și că se impun măsuri care să permită o ajustare care minimizează pierderile și riscurile de litigii pentru lucrări deja efectuate. În consecință, s-a decis suspendarea încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul PNRR de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor specifice locale, și suspendarea încheierii de angajamente legale de către beneficiarii instituții și autorități publice.
Totodată, vor foi denunțate unilateral de către instituții contractele, deciziile și ordinele de finanțare din PNRR, dacă nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziție inițiate de beneficiari, dar și pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență. În același timp, vor fi denunțate unilateral contractele, deciziile și ordinele de finanțare din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, obținerea de avize și autorizații, procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate, iar în cadrul contractelor/acordurilor-cadru de achiziție încheiate nu au fost emise ordinele de începere a lucrărilor de execuție.