Rând pe rând, investitorii străini își iau catrafusele și pleacă din România, Bulgaria și Ungaria, unde prețurile energiei au ajuns la cel mai înalt nivel și nu mai pot compensa cu salariile mici oferite în aceste țări. Cu toate că au protestat pe la Comisia Europeană și au cerut măsuri, nimeni nu s-a sinchisit. Și nici nu avea cum. Pentru că, într-o Europă care se prăbușește accelerat, singurul instinct activat este cel al supraviețuirii, astfel că scapă cine poate.
România, Bulgaria și Ungaria au ajuns să înregistreze constant cele mai mari prețuri la energie. Ieri, 4 martie, de exemplu, Ungaria avea un preț de 144,59 euro/MWh, România, de 141,71 euro/MWh, iar Bulgaria, de 131,64 euro/MWh. Comparativ, Finlanda avea 5,21 euro/MWh, Suedia, 7 euro/MWh, țările baltice, 27 euro/MWh, Polonia, 89,43 euro/MWh, Germania, 107 euro/MWh, și Franța, 109,15 euro/MWh. În data de 3 martie 2024, România și Bulgaria aveau un preț de 131 euro/MWh, iar Ungaria, de 132 euro/MWh, în timp ce prețul mediu în UE era de sub 100 de euro. La asemenea tarife, nicio industrie nu poate rezista, astfel că trebuie să ne așteptăm la o emigrare a investitorilor către țările care au energie mai ieftină. În ce privește România, problema a fost provocată de cel mai mare act de trădare al celor care ne-au condus, și anume închiderea capacităților de producție a energiei, transformând țara din exportator net, într-un importator net, la prețuri imense. În ultimele 15 luni, în țară s-au instalat doar 50 MW eolian, 700 MW fotovoltaic și 29 MW gaze. Creșterea panourilor solare a însemnat și un consum mai mare al acestora, timp de cel puțin 10 ore, atunci când nu produc. Consecința deficitului major de energie a fost previzibilă: explozia facturilor la energie, pe care autoritățile au mai amânat-o 3 luni. Ce se va întâmpla după cele 3 luni? Vom asista la cel mai mare dezastru economic și social al României.
La Bruxelles, în plimbare
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a plecat din nou la Bruxelles, să încerce să convingă Comisia Europeană că România intră în colaps dacă mai închide și ultimele termocentrale pe cărbune. Demersul este formal, pentru că, la fel ca și data trecută, Burduja s-a dus fără studiul de adecvanță care ar fi demosntrat clar că, fără cele câteva grupuri de cărbune care au scăpat de la mazilirea lui Virgil Popescu, România stinge lumina nu numai în țară, ci și în Republica Moldova. ”Cărbunele ne-a salvat în momente critice și rămâne un pilon important pentru producția de energie în bandă. Nu voi accepta închiderea vreunui MW fără să avem asigurată o capacitate echivalentă din alte surse. Orice tranziție forțată ar genera șocuri economice și sociale în zonele miniere, cu efecte directe asupra zeci de mii de locuri de muncă. Negocierile pe tema termocentralelor de la Complexul Energetic Oltenia durează de peste un an și jumătate. Până acum, au avut loc mai mult de zece runde de discuții la nivel înalt între Guvernul României și Comisia Europeană. Misiunea rămâne una dificilă, iar așteptările trebuie calibrate corect”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Adică, rămâne cum s-a stabilit.
Mitul gazelor
Excluzând sursele de energie intermitente și nesigure, pe care sistemul energetic nu se poate baza, până la foarte îndepărtata punere în funcțiune a reactoarelor 3 și 4, autoritățile tot vorbesc despre faptul că salvarea ar veni din centralele pe gaze. În primul rând, finalizarea centralelor anunțate este sub semnul întrebării, astfel că termenul ar putea fi prelungit cu vreo 5 ani. Chiar și centrala de la Mintia, cu tot cu turbina care ne-a fărâmat drumurile ca să ajungă acolo, este puțin probabil să fie gata până în 2027, când reactorul 1 de la Cernavodă intră în modernizare timp de cel puțin 2 ani. Pentru oricine are habar de sectorul energetic, soluția gazelor nu este una reală. Și asta pentru că cea mai scumpă energie se produce pe gaze. Ceea ce înseamnă că Guvernul s-a asigurat că România va avea cel mai mare preț la energie din lume, nu numai din Europa.