Războiul dintre Israel și Hamas creează noi probleme pentru Banca Centrală Europeană – și pentru economia Europei – de la perturbarea pieței energetice la un aflux de refugiați.
Este de așteptat ca o reuniune a consiliului guvernatorilor BCE la Atena să nu producă nicio modificare a ratelor dobânzilor din zona euro pentru prima dată în ultimele 15 luni.
Yannis Stournaras, guvernatorul băncii centrale a Greciei, a precizat că turbulențele din Orientul Mijlociu au schimbat balanța împotriva oricărei înăspriri suplimentare a politicii monetare.
Războiul dintre Israel și Hamas a contribuit la o majorare a prețurilor la petrol și gaze. De asemenea, a dus la îngrijorarea cu privire la un nou val de inflație.
Stournaras a avertizat că „o criză umanitară” în Gaza ar putea declanșa o creștere a numărului de refugiați care ajung în Europa. „Trebuie să fim pregătiți; dacă va avea loc un exod al oamenilor, știm prin definiție că Europa și sudul Europei vor fi prima oprire, așa că aceasta va fi o problemă economică și socială serioasă”.
BCE a majorat dobânda de referință pentru depozite de la un minim record de minus 0,5% la un maxim istoric de 4% pentru a face față celei mai mari creșteri a inflației din ultimele decenii.
Inflația din zona euro rămâne mai mult decât dublul țintei de 2% stabilită de BCE. Bancherii centrali nu sunt siguri că economia europeană va avea parte de așa numita „aterizare ușoară”.
O altă frică a gardienilor euro o reprezintă datoria guvernelor și costurile de împrumut. Unele țări europene au deficite de peste 7% din PIB, chiar și 8% în cazul Italiei.
Dar și economia globală se confruntă cu o incertitudine uriașă din cauza situației din Orientul Mijlociu, pe lângă războiul în curs dintre Rusia și Ucraina. Unii analiști susțin că globalizarea s-a blocat pur și simplu.
O fracturare economică condusă de geopolitică va însemna nu numai un nou șoc inflaționist, dar și o nouă înăsprire monetară din partea băncilor centrale.
„Economia mondială a intrat în vremuri tulburi, deoarece tensiunile geopolitice reprezintă riscul economic real”, a declarat ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale.
Zona euro ar urma să înregistreze o creștere de doar 0,7% în acest an și de 1,2% în 2024, în scădere față de așteptările anterioare ale FMI.
Prețul petrolului a crescut luni cu 4%, scăzând ușor marți și rămânând sub un vârf recent de aproape 100 de dolari pe baril. Efectul de recul în Europa al creșterii costului țițeiului ar putea fi semnificativ, mai ales în condițiile în care continentul se resimte după un șoc al prețurilor la energie care a dus la o spirală a inflației toamna trecută.Israel, război, Hamas, Europa, economie, BCE