Comisia Europeană a atenuat interdicția planificată pentru 2035 privind vânzarea de mașini noi pe benzină și motorină. Această decizie vine în urma presiunilor tot mai mari din partea Germaniei, Italiei și unei industrii auto aflate în dezacord cu strategia climatică a UEComisia Europeană a atenuat interdicția planificată pentru 2035 privind vânzarea de mașini noi pe benzină și motorină. Această decizie vine în urma presiunilor din partea Germaniei, Italiei și unei industrii auto aflate în dezacord cu strategia climatică a UE.
Interdicția, convenită în 2023, a fost prezentată drept o ruptură istorică față de trecut. Motorul cu ardere internă (ICE), coloana vertebrală a industriei europene timp de decenii, urma să fie legiferat ca depășit, fiind înlocuit de un viitor mai verde și mai curat.
Producătorii erau așteptați să se electrifice rapid, iar consumatorii să renunțe la mașinile pe benzină și motorină, notează UnHerd.Termenul-limită era definitiv, determinând guvernele să grăbească sprijinul pentru fabrici de baterii, infrastructura de încărcare și noi lanțuri de aprovizionare.
Dar o problemă de cerere a scos treptat la iveală diferența dintre ambiție și comportamentul pieței, întrucât adoptarea vehiculelor electrice nu a reușit să țină pasul cu ritmul presupus la momentul stabilirii termenului-limită.
Autoturismele full electrice înseamnă aproximativ 16% din noile înmatriculări la nivelul UE, în timp ce hibridele acoperă mai mult de o treime din piață. Vehiculele pe benzină și motorină continuă să reprezinte peste 35% din vânzări.
Comisia revizuiește acum modul în care ar urma să fie aplicată ținta pentru 2035. În cadrul acestui mecanism, producătorii auto nu ar mai fi obligați să atingă până la acea dată un prag de emisii practic zero. În schimb, li s-ar cere să reducă emisiile de evacuare cu aproximativ 90% față de nivelurile din 2021, permițând ca un număr limitat de vehicule non-electrice să rămână la vânzare și după termenul-limită.
Alinierea cu Trump?
Din punct de vedere politic, relaxarea interdicției din 2035 ar apropia blocul comunitar de abordarea lui Donald Trump în materie de reglementare a vehiculelor. Președintele SUA s-a opus de mult timp restricțiilor asupra automobilelor pe benzină și motorină.
De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, securitatea energetică europeană a rămas volatilă, obligând guvernele să acorde prioritate accesibilității prețurilor, rezilienței industriale și cheltuielilor pentru apărare în detrimentul obiectivelor climatice pe termen lung.
Războiul a scos la iveală cât de dependentă rămâne UE de sistemele energetice tradiționale, chiar și în timp ce încearcă să le depășească prin legislație.
Presiunile fiscale ale reînarmării și sprijinul pentru Ucraina impun costuri vizibile alegătorilor. O aliniere mai strânsă cu Trump în privința reglementării vehiculelor nu reprezintă o simplă convergență ideologică, ci recunoașterea faptului că marja de manevră a UE pentru ambiții unilaterale s-a redus.
