Fantomele City Insurance și Euroins bântuie CCR. Se încearcă anularea despăgubirilor

Curtea Constituțională a fost nevoită să emită o a șaptea decizie de respingere a excepției de neconstituționalitate în cazul dosarelor RCA. De data aceasta, excepția a fost invocată în sute de dosare de despăgubiri de la City Insurance și Euroins, companii intrate în faliment care continuă să ceară în instanță anularea despăgubirilor, invocând tarifele prea mari din service-uri. Dosarele datează din 2019, 2020 și 2021, semn că se încearcă doar tărăgănarea achitării sumelor de bani cuvenite unităților reparatoare și cetățenilor.

Firmele de asigurări care au intrat în faliment continuă să blocheze activitatea Curții Constituționale, invocând excepții de neconstituționalitate în cauze deja soluționate prin mai multe decizii de către CCR. Probabil, în spatele asaltului cu dosare se află tactica tragerii de timp sau poate se speră că judecătorii CCR vor fi prinși în toane bune și vor da, în sfârșit, și o decizie în favoarea multinaționalelor din asigurări. Ultima decizie împotriva încercărilor firmelor de asigurări de a desființa articolele din Legea RCA care permite service-urilor să-și stabilească propriile tarife la manoperă, a apărut în Monitorul Oficial din 12 august 2024. Curtea a mai emis alte 6 decizii identice pe aceleași excepții de neconstituționalitate, ultima fiind chiar în luna ianuarie a acestui an. De data aceasta, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată pentru alte câteva sute de dosare de despăgubiri de la City Insurance și Euroins. În motivarea excepției de neconstituționalitate s-a arătat că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, fiind lipsite de previzibilitate și claritate, permit stabilirea, în mod arbitrar și abuziv, de către unitatea reparatoare, a unui preț pe oră, pentru manopera efectuată, mult peste prețurile de referință din piața specifică. ”Astfel cum sunt redactate, fără a exista obligația legală de raportare la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață sau prețurile recomandate de producător, dispozițiile legale criticate lasă stabilirea prețului la totala dispoziție a unității reparatoare, care poate fixa practic orice valoare a reparației. În acest mod, s-au creat premisele unui comportament abuziv din partea unităților reparatoare, care au înțeles să utilizeze prețuri pe oră de manoperă cu mult peste ceea ce se practică pe piața de profil și să utilizeze un alt preț, cu mult majorat, față de cel afișat”, consideră reprezentanții legai ai firmelor de asigurări.

Nici instanțele nu țin cu ei

Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei, se precizează în excepția ridicată de asigurători. ”Există posibilitatea ca ulterior să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și le obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități. Prin actual redactare a dispozițiilor legale criticate este evident că unitățile reparatoare sunt invitate la o conduită arbitrară și abuzivă, ce are drept consecință afectarea patrimoniului societății de asigurare. Contrar art. 44 alin. (2) din Constituție, sunt favorizate unitățile reparatoare și patrimoniul acestora în detrimental societăților de asigurare al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor”, susțin reprezentanții legali ai companiilor de asigurări.

Unanimitate printre judecători

Judecătoriile și tribunalele care au judecat aceste dosare au apreciat că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Judecătorii au considerat, la unison, că textul de lege criticat îndeplinește cerințele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, întrucât, pe de o parte, valoarea reparațiilor se poate determina fie prin folosirea unor sisteme de evaluare specializate, fie prin documente emise în condițiile legii. Totodată, împrejurarea că unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată corespunde principiului libertății economice, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi, în măsura în care consideră că valoarea manoperei este disproporționată, să aleagă un alt cocontractant, semnalează judecătorii. ”Nu se poate impune unităților reparatoare auto o anumită valoare a orei de manoperă, întrucât astfel s-ar aduce atingere principiilor liberei circulații a serviciilor și garantării proprietății, și nu poate fi limitat dreptul persoanei despăgubite de a alege service-ul în care își repară autoturismul, câtă vreme această alegere se face pe criterii de calitate și performanță”, au consemnat judecătorii.

S-a cam săturat și CCR

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 au mai constituit în repetate rânduri obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezentele cauze și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale, în mai puțin de 2 ani fiind emise 6 astfel de decizii. Curtea a menționat că art. 23 alin. (1) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 prevede că, la stabilirea ofertei de despăgubire după identificarea vehiculelor și evidențierea complexității structurii de echipare, a dotărilor de serie și opționale, se iau în considerare mai mulți factori. Astfel, cuantificarea despăgubirilor se face pe baza prețurilor de referință pe piață, la stabilirea lor folosindu-se sisteme de evaluare specializate, acestea reprezentând un punct de pornire, de evaluare estimativă a daunelor, luându-se în calcul piese și materiale noi care pot fi utilizate legal în procesele de reparație, la care se adaugă manopera aferentă reparației și operațiunilor necesare, din punct de vedere tehnic și tehnologic, conform tehnologiei producătorului. ”Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă, fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2017, și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA”, a conchis Curtea Constituțională.