Statisticile oficiale ale Eurostat arată o creștere masivă a falimentelor în țările UE de la începutul acestui an. Țările cu cele mai numeroase închideri de firme au fost Grecia, Letonia, Suedia și România. În ce privește sectoarele de activitate, cele mai multe falimente s-au raportat în construcții, activități financiare, comerț și industrie. La nivelul UE, creșterea numărului de societăți care și-au închis porțile în primele două trimestre ale acestui an a fost de 7,6%, față de ultimul trimestru al anului 2023.
În trimestrul II 2024, numărul de înmatriculări de firme a fost la cel mai scăzut nivel din al doilea trimestru al anului 2023. În ceea ce privește declarațiile de faliment, acestea au fost pe o tendință ascendentă din trimestrul I 2022 până în trimestrul II 2024, atingând în același timp un nou vârf (din 2018), mai întâi în T4 2023 și apoi mergând mai departe până la un nou vârf în T1 și apoi din nou în T2 2024, arată Eurostat. În al doilea trimestru al anului 2024, numărul ajustat sezonier al înregistrărilor de întreprinderi a scăzut cu 2,1% în UE și cu 1,9% în zona euro, comparativ cu primul trimestru al anului 2024.
În primul trimestru al anului 2024, numărul de înregistrare a întreprinderilor a crescut cu 1,7% în UE și cu 2,7% în zona euro, comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023. În al doilea trimestru al anului 2024, numărul de declarații de faliment ajustat sezonier a crescut cu 3,1% în UE și cu 4,4% în zona euro, comparativ cu primul trimestru din 2024. În primul trimestru din 2024, declarațiile de faliment au crescut cu 4,5% în UE și cu 4,6% în zona euro, în comparație cu trimestrul al patrulea din 2023. Față de primul trimestru al acestui an, în al doilea trimestru, cele mai multe creșteri ale înregistrărilor de noi afaceri în rândul statelor membre ale UE, au fost observate în Portugalia (+7,6%), Letonia (+5,6%) și România (+2,2%), iar cele mai mari scăderi ale înregistrărilor de noi afaceri au fost observate în Italia (-6,8%), Polonia (-6,5%) și Belgia (-6.1%). La nivelul UE, scăderea a fost de minus 2,1%, iar în zona euro, de minus 1,9%. Datele arată că numărul înregistrărilor de afaceri a scăzut în toate sectoarele economiei. Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai mari scăderi din trimestrul II al anului 2024 au fost în comerț (-4,7%), industrie (-3,6%) și educație și activități sociale (-3,4%). Cea mai mică scădere s-a înregistrat în activitățile financiare (-0,7%).
Grecia, în colaps
Potrivit datelor transmise de Eurostat, comparând al doilea trimestru din 2024 cu primul trimestru din 2024, în rândul statelor membre, cele mai mari creșteri ale declarațiilor de faliment au fost observate în Grecia (+133,4%), Lituania (+16,7%) și Slovacia (+7,6%). Cele mai mari scăderi ale numărului de declarații de faliment au fost înregistrate în Letonia (-21,4%), Suedia (-14,7%) și Luxemburg (-8,2%). În UE, creșterea numărului de falimente a fost de 3,1%, iar în zona euro și mai mare, de 4,4%. România a avut o creștere a închiderilor de firme de 3,4%, raportat la trimestrul anterior. Cele mai multe falimente s-au produs însă în primul trimestru al acestui an, când numărul acestora s-a majorat, față de ultimul trimestru al anului 2023, cu 68,5% în Letonia, cu 40,3% în Suedia, cu 34,3% în România, cu 26,8% în Spania, cu 26% în Slovenia, cu 21,5% în Luxemburg, cu 21,1% în Austria și cu 17,8% în Estonia.Singura țară care nu a raportat nici situația firmelor nou înființate, nici a falimentelor a fost Franța.
Nici construcțiile nu mai merg
În timp ce numărul total de declarații de faliment a crescut, sectoarele individuale ale economiei s-au comportat diferit, susține Eurostat. Față de trimestrul precedent, în trimestrul II al anului 2024, falimentele au scăzut în 4 sectoare: informație și comunicații (-4,8%), transport (-1,6%), servicii de cazare și alimentație (-1,1%) și educație și activități sociale ( -1,0%). Pe de altă parte, declarațiile de faliment au crescut în alte 4 sectoare: construcții (+3,8%), activități financiare (+2,6%), comerț (+2,4%) și industrie (+1,6%).