Explozie a datoriei publice. România, în topul clasamentului UE

Comparativ cu trimestrul al IV-lea din 2023, datoria publică a României în primul trimestru al acestui an a crescut cu 2,8% din PIB. Mai exact, împrumuturile au crescut în trei luni cu 62 miliarde de lei. Situația este foarte gravă și în UE, astfel că economiile dezvoltate au ajuns la datorii de mii de miliarde de euro. În Top 3 se află Franța, cu datorii de 3.160 miliarde de euro, Italia, cu 2.894 miliarde de euro, și Germania, cu 2.636 miliarde de euro, potrivit Eurostat.

În primele trei luni ale acestui an, România a mai adăugat la datoria public încă 62 miliarde de lei, plasându-se în primele 4 locuri din clasamentul statelor UE cu cea mai mare creștere a împrumuturilor. Astfel, comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, douăzeci de state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024 și șapte o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale – pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+ 2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Olanda (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp) . Comparativ cu primul trimestru din 2023, douăsprezece state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor față de PIB la sfârșitul primului trimestru al anului 2024, paisprezece state membre o scădere, în timp ce raportul a rămas stabil în Irlanda.

Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în Estonia (+6,3 pp), Finlanda (+4,2 pp), Polonia (+3,3 pp), Slovacia (+2,7 pp), România (+2,2 pp), Lituania (+2,1 pp) și Belgia (+2,0 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-12,0 pp), Grecia (-9,6 pp), Cipru (-6,8 pp), Croația (-5,3 pp), Olanda (-2,8 pp), Spania și Germania (ambele -2,2 pp.).

Europa se clatină

La sfârșitul primului trimestru al anului 2024, ponderea datoriei publice brute față de PIB în zona euro era de 88,7%, față de 88,2% la sfârșitul trimestrului al patrulea din 2023, arată Eurostat. În UE, raportul a crescut de asemenea de la 81,5% la 82,0%. La sfârșitul primului trimestru al anului 2024, datoria publică era alcătuită din 83,9% titluri de creanță în zona euro și 83,4% în UE, 13,6% împrumuturi în zona euro și 14,0% în UE și 2,6% valută și depozite atât în ​​zona euro, cât și în UE. Cele mai mari rate ale datoriei publice față de PIB la sfârșitul primului trimestru al anului 2024 au fost înregistrate în Grecia (159,8%), Italia (137,7%), Franța (110,8%), Spania (108,9%), Belgia (108,2%) și Portugalia (100,4%), iar cele mai mici au fost înregistrate în Bulgaria (22,6%), Estonia (23,6%) și Luxemburg (27,2%).

Peste 70% din PIB au înregitrat Austria, Finlanda, Cipru, Ungaria și Slovenia, iar peste 60% din PIB, Germania, Croația și Slovacia. România a avut 51,6% din PIB, iar procente mai mici au înregistrat Polonia, Malta, Letonia, Olanda, Cehia, Irlanda, Lituania, Danemarca, Suedia, precum și ultimele trei clasate, Luxemburg, Estonia și Bulgaria. În cazul României, în pofida declarațiilor optimiste ale autorităților, o datorie de 51,6% din PIB înseamnă enorm, având în vedere că țara noastră nu produce, spre deosebire de alte state europene.

Creștere economică pe datorie

Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, a declarat că deficitul mare al României datează din 2020, de la împrumuturile lui Cîțu. ”Vorbim de deficit mare începând cu anul 2020 când s-au scăpat frâiele deficitului,  mascat sub cheltuielile pentru pandemie, în fapt cheltuieli care nu au făcut decât să umple buzunarele unora. Un deficit de 9.6% la cash. 10% din PIB înseamnă sprijinul care se dă în fiecare an economiei şi populaţiei. Cu aceşti stimuli, economia, an de an, creşte, iar în lipsa acestor stimuli ar exista o recesiune” a precizat Adrian Câciu.