Eximbank, pe urmele Bancorex? Gestiune dezastruoasă a banilor statului

Controalele Curții de Conturi la Exim Banca Românească SA (fosta Eximbank) au depistat mai multe deficiențe grave, care au pus în pericol fondurile alocate de statul român, care este și acționarul instituției financiare. Astfel, banca nu a luat măsuri pentru executarea silită a debitorilor, astfel că nu s-au recuperat sumele împrumutate. Totodată, unele garanții ale statului a fost acordate în cazuri cu risc foarte ridicat, iar una dintre acestea a fost dată pentru finanțarea unor obiective de investiții care se aflau în proprietatea altei entități decât a titularului finanțării.

În urma unui audit de conformitate la Exim Banca Românească SA (fosta Eximbank), privind respectarea prevederilor și procedurilor legale în derularea fondurilor primite de la stat pentru susținerea mediului de afaceri românesc și a tranzacțiilor internaționale în perioada 2021-2022, Curtea de Conturi a constatat, la acordarea de finanțări în numele și contul statului român (NCS), deficiențe privind executarea silită a garanțiilor colaterale.

”Deficiența semnalată de echipa de audit rezidă în faptul că, ulterior comunicării somației, Exim NCS nu a procedat, contrar prevederilor legale și procedurilor interne, la continuarea măsurilor de executare silită. Cauza deficienței o reprezintă neaplicarea întocmai de către structurile de specialitate din cadrul DFGANCS (Divizia Finanțări, Garanții și Asigurări Nume și Cont Stat) a procedurilor de lucru specifice referitoare la recuperarea creanțelor NCS. Consecința deficienței rezidă în nerecuperarea niciunei sume din totalul debitului datorat Băncii de împrumutat”, se arată în raportul Curții de Conturi. Astfel, Curtea a cerut băncii să ia măsurile de executare silită, în conformitate cu prevederile legale și normele interne incidente. Totodată, organul de control a depistat neexercitarea tuturor demersurilor în vederea executării garanțiilor constând în ipotecă de rang I asupra creanțelor împrumutatului. Cauza o constituie insuficienta reglementare prin procedurile interne de lucru a tuturor etapelor necesare în vederea recuperării creanțelor rezultate din activitatea NCS, care a avut ca rezultat apariția riscului de nerecuperare a creanțelor rezultate în urma activității desfășurate în numele și contul statului.

Nicio măsură împotriva rău-platnicilor

Potrivit Curții de Conturi, banca nu a luat măsurile prevăzute de norma internă, în condițiile nerespectării de către împrumutat a graficului de rambursare. Astfel, nu s-au reîntregit fondurile statului administrate de bancă, din cauza nerambursării creditului acordat societății comerciale. În acest caz, Curtea a cerut băncii să identifice toți membrii grupului societății comerciale, atât cei care beneficiază de produse acordate de bancă în numele și contul statului român (NCS), cât și ceilalți membrii ai grupului, să analizeze indicatorii de lichiditate, solvabilitate, profitabilitate la nivelul acestui grup și să stabilească acțiunile pe care banca le va întreprinde.

Totodată, banca trebuie să informeze CIFGA (organul de decizie al Exim Banca Românească) și acționarul majoritar (Ministerul Finanțelor) cu privire la rezultatele acestei analize și să dispună măsurile legale și procedurale necesare în vederea obținerii asigurării respectării principiilor bunei gestiuni economico-financiare în administrarea fondurilor publice.

Riscuri uriașe, pe banii statului

Inspectorii Curții de Conturi au mai raportat că banca nu a verificat îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate la acordarea unei garanții NCS unei persoane juridice de drept public, consecința fiind riscul de acordare a produsului unei entități cu o stare financiară ce ar putea genera creșterea riscului de garantare. De asemenea, au fost depistate deficiențe privind modul de constituire a garanțiilor colaterale luate în calcul la analiza gradului de acoperire cu aceste garanții a produsului de finanțare ce beneficiază de garanție NCS. Consecința este apariția riscului ca, în cazul exigibilizării și declarării scadenței anticipate a contractului de credit, garanția colaterală aferentă garanției NCS să nu poată fi valorificată. Printre neregulile depistate de Curtea de Conturi s-a mai numărat și acordarea unei garanții NCS pentru finanțarea unor obiective de investiții care se aflau în proprietatea altei entități decât a titularului finanțării.De asemenea, inspectorii au descoperit, în cadrul acordării de finanțări cu componentă de ajutor de stat Covit, că banca nu a luat măsurile necesare suplimentării de către ordonator a mix-ului de garanții colaterale, în condițiile nerespectării de către acesta a obligațiilor contractuale.

”Cauza deficienței constatate o reprezintă lipsa unei monitorizări active și adecvate a contractului de finanțare, iar consecința rezidă în generarea riscului ca, în cazul executării silite pornită de bancă, garanțiile să nu poată fi valorificate”, susține Curtea de Conturi. O altă deficiență majoră a fost acceptarea în mix-ul de garanții colaterale a ipotecii asupra unor creanțe viitoare, valoarea acestor creanțe fiind stabilită pe baza unor previziuni, respectiv fără a avea la bază o creanță certă și lichidă (contract/comandă).