Europa rămâne îngropată în datorii

Țările europene sunt vulnerabile la șocuri cauzate de tensiunile geopolitice și de ratele ridicate ale dobânzilor, din cauza eșecului lor de a continua să își reducă datoria publică, a avertizat Banca Centrală Europeană.

În analiza semestrială a stabilității financiare, BCE a precizat  că multe guverne europene nu au revenit în totalitate asupra măsurilor de sprijin introduse pentru a proteja consumatorii și întreprinderile de impactul pandemiei și al războiului din Ucraina.

Combinația dintre „nivelurile ridicate ale datoriei și politicile fiscale indulgente” vor speria investitorii. Ar putea „să crească și mai mult costurile de împrumut și să aibă efecte negative asupra stabilității financiare, inclusiv prin propagarea către debitorii privați și către deținătorii de obligațiuni suverane”. În general, “datoria suverană se va menține ridicată”.

Deși se așteaptă ca activitatea economică să se relanseze în următorii doi ani, susținută de piețele forței de muncă rezistente, de inflația mai mică și de reducerile preconizate ale ratelor dobânzilor începând de luna viitoare, „provocările structurale rămân o piedică pentru productivitate și creștere”. Perspectivele rămân fragile iar  „piețele financiare rămân vulnerabile la noi șocuri adverse”.

Datoria guvernamentală, peste nivelurile anterioare pandemiei

Avertismentul BCE a venit după ce UE a publicat previziunile economice actualizate, în care a estimat că împrumuturile nete ale guvernelor din zona euro vor scădea de la 3,6% din PIB anul trecut la 3% în 2024 și la 2,8% în 2025.

Cu toate acestea, datoria guvernamentală va depăși nivelurile anterioare pandemiei, la 90% din PIB în întregul bloc anul acesta, apoi să crească în 2025.

În pofida unor previziuni de creștere ușor mai bune, Bruxelles-ul a indicat că până la 11 țări din UE, inclusiv Franța și Italia, ar putea fi mustrate pentru că au încălcat limita de 3% a deficitului bugetar, în conformitate cu normele fiscale revizuite care au revenit în vigoare anul acesta.

BCE stabilește politica monetară pentru cele 20 de state membre ale zonei euro și supraveghează cei mai mari creditori ai blocului monetar. Însă „rezervele insuficiente de lichidități” ar putea duce la „vânzări forțate de active” de către fondurile de investiții imobiliare „în special dacă încetinirea pieței ar persista sau s-ar intensifica”.

Unele guverne vor fi nevoite să crească  impozitele, spre disperarea contribuabililor și investitorilor. Contextul unui an sensibil din punct de vedere politic, în care vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, se adaugă la această provocare.