Prețurile europene la gazele naturale ar putea „mai mult decât să se dubleze” anul viitor din cauza penuriei cauzate de scăderea exporturilor rusești, potrivit unei estimări a băncii Goldman Sachs.
Capacitățile de stocare mai mari și o iarnă neobișnuit de caldă au contribuit la scăderea bruscă a prețurilor la gazele naturale în Europa în ultimele luni.
Contractele futures pe gaze din cadrul Dutch Title Transfer Facility, contractul de referință la nivel european, se tranzacționa vineri la 52,70 euro (55,81 dolari) pe megawat oră. Aceste contracte au atins un nivel record de aproximativ 343 de euro pe megawatt/oră în luna august.
Europa, care a fost grav afectată de întreruperea aprovizionării cu gaze din Rusia în urma conflictului din Ucraina, a reușit să treacă iarna fără o criză majoră de aprovizionare.
Cu toate acestea, „deficitul structural” din bilanțurile europene de gaze naturale nu a fost încă rezolvat și prezintă un risc de creștere a prețurilor la gaze din regiune, subliniază analiștii Goldman Sachs.
Ei susțin că „abia în 2025 ne așteptăm ca criza energetică europeană să găsească o soluție mai sustenabilă, când va începe să intre în funcțiune următorul val de proiecte globale de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate, aflate în prezent în construcție”.
UE ar putea înregistra un deficit de aproximativ 27 de miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaze în acest an, dacă livrările rusești vor scădea la zero, iar importurile de GNL ale Chinei vor reveni la nivelurile din 2021. Țările europene au semnat în ultimele luni mai multe acorduri de import de GNL cu SUA și cu țările din Golf.
Recenta scădere a prețurilor gazelor ar putea fi trecătoare, capacitățile europene sunt deja vândute pe piețele futures, mult mai scump. Se tranzacționează la un nivel dublu față de anul trecut și chiar mai ridicat față de mediile pe termen lung.
De asemenea, prețurile energiei din întreaga lume au crescut brusc, pe măsură ce economiile au revenit la normal după pandemie.
Pe măsură ce națiunile europene încetează să mai cumpere gaze din Rusia, ele trebuie să își reducă drastic propriile exporturi, ceea ce pune și mai multă presiune asupra aprovizionării internaționale.
Comisia Europeană a avertizat că prețurile ridicate ale energiei au devenit un element structural al economiei europene – și globale – din cauza unei nepotriviri persistente între cerere și ofertă care a fost declanșată de ridicarea blocajelor Covid-19 și a fost ulterior exacerbată de războiul Rusiei în Ucraina.
Înainte de război, Rusia a furnizat 75% din gazul de care avea nevoie Europa și 55% din petrol. Pe termen lung, energiile regenerabile vor înlocui importurile rusești ca furnizor cheie al necesarului de energie al Europei, dar această perspectivă mai are de așteptat câțiva ani. Și nu reprezintă singura soluție pentru cerințele energetice ale continentului în viitorul imediat.
Este limpede că invazia Rusiei în Ucraina va continua să reverbereze pe piețele energetice pentru o perioadă îndelungată. Amenințarea de a închide conductele de gaz poate că a fost o armă pe care Rusia a putut să o folosească doar o singură dată, dar impactul macroeconomic se va resimți ani de zile.