Europa dispune de rezerve de materiale din pământuri rare, cu zăcăminte descoperite în Turcia, Suedia și Norvegia, dar nu are capacitatea de a le exploata, rafina și prelucraOficialii din Germania și Olanda se află săptămâna aceasta la Beijing pentru discuții privind controalele Chinei asupra exporturilor de metale rare și semiconductori, care au făcut industriile europene vulnerabile la perturbările lanțului global de aprovizionare.
În 2024, China era responsabilă pentru 59% din exploatarea minieră mondială de pământuri rare, 91% din rafinare și 94% din producția de magneți permanenți, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie.
Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat planul RESourceEU: vizează reducerea dependenței de China „pe termen scurt, mediu și lung”.
Blocul comunitar va stimula investițiile în proiecte strategice „pentru producția și prelucrarea materiilor prime critice aici, în Europa” și va accelera parteneriatele cu țări precum Ucraina, Australia, Canada, Kazahstan, Uzbekistan, Chile și Groenlanda.
”În cazul multora dintre aceste pământuri rare, depindem în proporție de peste 90 % de aprovizionarea din China”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate.
Europa dispune de rezerve de materiale din pământuri rare, cu zăcăminte descoperite în Turcia, Suedia și Norvegia, dar nu are capacitatea de a le exploata, rafina și prelucra. Și este mai împovărată de procese lungi de aprobare și standarde de mediu în ceea ce privește exploatarea minieră, ceea ce înseamnă că orice planuri regionale de dezvoltare a acestor zăcăminte ar putea dura ani de zile, notează CNBC.
China a pus în aplicare un sistem de acordare a licențelor – poate fi calibrat după bunul plac – și a prezentat controlul asupra pământurilor rare drept o chestiune de „securitate națională”. Sistemul ar putea deveni un model pentru alte domenii în care Occidentul este periculos de dependent, de la minerale critice precum litiul și cobaltul, până la dispozitivele conectate și produsele farmaceutice.
„Cursa Europei către zero emisii nete și leadership digital depinde de materiale pe care nu le controlează. Timp de decenii, Europa a tratat resursele critice ca pe o problemă legată de marfuri, decât ca pe una strategică. Această automulțumire devine costisitoare. Penuria de metale rare, galiu sau germaniu ar putea încetini producția de semiconductori, dezvoltarea inteligenței artificiale și chiar instalarea de centrale eoliene”, au afirmat Hamed Ghiaie, profesor de economie și politici publice la ESCP Europe, și Filippo Gorelli, analist la Nexans, într-o analiză pentru Forumul Economic Mondial.
