Rețeaua centrală TEN-T a UE nu va fi în niciun caz finalizată până în 2030 și nici nu se poate avansa cu certitudine o dată, a concluzionat Curtea de Conturi Europeană. Per total, proiectele au o întârziere medie de 17 ani. În același timp, costurile acestora au crescut cu 82% față de estimările inițiale și continuă să crească. De exemplu, costurile de construcție ale megaproiectului Canalul Sena-Europa de Nord s-au triplat per total de la lansare. Până acum, pentru opt megaproiecte, UE a plătit peste 15 miliarde de euro co-finanțare.
Statele Uniunii Europene nu mai sunt în stare să ducă la capăt proiecte importante. Motivele invocate sunt crizele din ultimii ani, însă cea mai importantă este cea a energiei, care a condus la o creștere a costurilor. Termenul 2030 pentru finalizarea rețelei transeuropeană de transport – TNT-T a devenit o utopie, a atras atenția Curtea de Conturi Europeană (CCE), în condițiile în care toate proiectele înregistrează întârzieri majore.
„Infrastructurile de transport de maximă importanță ale UE ar trebui să remodeleze Europa, aducându-ne mai aproape unii de alții și ajutând la dezvoltarea economică. Totuși, au trecut 30 de ani de când au început proiectele și tot suntem departe de a tăia panglica și de a obține îmbunătățirile promise pentru fluxurile de călători și de mărfuri în toată Europa”, a declarat Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene.
Prețurile au explodat
Multe dintre megaproiecte au fost marcate de creșteri ale costurilor. Auditorii CCE raportaseră în 2020, pentru cele opt megaproiecte examinate, o creștere globală a costurilor reale (calculate net de inflație) de 47 % în comparație cu estimările inițiale. Astăzi, diferența este de 82%, adică de aproape două ori mai mare. În spatele acestui procent se află în principal derapaje ale bugetului în două proiecte: Rail Baltica (costurile au explodat, crescând cu 160 % în ultimii 6 ani, adică de aproape patru ori față de estimările inițiale) și legătura feroviară Lyon-Torino (costurile au crescut cu 23 % în ultimii 6 ani – depășind dublul previziunilor inițiale). Chiar dacă tendința a încetinit recent (creștere de 9 % în ultimii 6 ani), costurile de construcție ale megaproiectului Canalul Sena-Europa de Nord s-au triplat per total de la lansare, se arată în raportul CCE. UE a plătit până acum pentru aceste infrastructuri 15,3 miliarde de euro, susține Curtea de Conturi Europeană, într-un raport publicat pe site-ul instituției..
Amânări peste amânări
În 2020, auditorii CCE observaseră că proiectele erau în întârziere în medie cu 11 ani față de planul inițial. În 2025, au constatat că situația s-a înrăutățit. Cele cinci megaproiecte pentru care existau informații sunt acum în întârziere în medie cu 17 ani. Linia feroviară Y Vasca, care ar fi trebuit să fie dată în exploatare înainte de 2010, conform calendarului său inițial, și nu mai târziu de 2023, conform planului revizuit din 2020, va fi finalizată cel mai devreme în 2030 (promotorii proiectului consideră că, de fapt, 2035 este un termen mai realist). Deschiderea legăturii feroviare Lyon-Torino este acum prevăzută pentru 2033 (inițial, ținta era 2015, iar apoi, 2030, conform calendarului din 2020). Tunelul de bază Brenner se va deschide cel mai devreme în 2032, și nu în 2016 sau în 2028, așa cum se prevăzuse anterior. Canalul Sena-Europa de Nord trebuia inițial să fie inaugurat în 2010, apoi a fost amânat pentru 2028, pentru ca, în prezent, să aibă ca orizont de finalizare anul 2032.
Rail Baltica, un dezastru
În 2024, promotorul proiectului Rail Baltica a efectuat o nouă analiză și a concluzionat că costul total estimat al întregii infrastructuri de transport de maximă importanță crescuse la 23,8 miliarde de euro (la prețurile din 2023). Principalele motive identificate în analiză au fost lipsa de maturitate și de detaliu a estimărilor anterioare (care au contribuit la aproximativ jumătate din creștere) și modificările aduse sferei și concepției proiectului. Este important de remarcat că promotorul a subliniat că există riscul ca noua estimare să nu fie nici de această dată pe deplin exactă, deoarece studii de proiectare mature (pe care s-a bazat estimarea) existau doar pentru o treime din distanța totală. În ceea ce privește calendarul de implementare, partenerii din cadrul proiectului au decis să împartă infrastructura în două faze: prima fază consta în construcția unei căi ferate cu o singură linie (cu un cost total de 15,3 miliarde de euro), cu termen de finalizare 2030, și a doua consta în construcția unei căi ferate mai complexe, dar fără un termen de finalizare precis a mai precizat Curtea de Conturi Europeană.