Epoca strânsului curelei. Guvernele, presate să cheltuiască mai puțin

Uniunea Europeană a convenit asupra unei reforme mult amânate a normelor sale fiscale, într-o măsură care, potrivit economiștilor, va deschide o eră a bugetelor mai stricte, chiar și în condițiile în care perspectivele de creștere europeană vor slăbi.

După mai multe săptămâni de negocieri, negociatorii UE s-au înțeles, în numele guvernelor și al Parlamentului European, să stabilească obiective anuale de reducere a datoriei publice și limite pentru cheltuieli, ceea ce reprezintă o cerință cheie a Germaniei.

Acordul, mai degrabă un compromis, permite guvernelor să reducă excesul de datorie într-un ritm mai lent, pe o perioadă de patru până la șapte ani. De asemenea, cu trimitere către Franța și Italia, o serie de scutiri permit o restrângere mai graduală a banilor publici.

Și  vine după ce așa-numitul Pact de stabilitate și creștere, care limitează deficitele publice la 3% din produsul intern brut și datoria națională la 60% din PIB, a fost suspendat în ultimii patru ani pentru a permite țărilor să se redreseze în urma pandemiei și să amortizeze impactul invaziei Rusiei în Ucraina – cu datorii și deficite care au crescut vertiginos în întregul bloc.

Economiștii spun că normele fiscale reformate vor determina guvernele să limiteze progresiv cheltuielile, ceea ce va afecta economia în dificultate a regiunii.

După ce a înregistrat o expansiune la o rată de 0,5% în 2023, zona euro va crește cu 0,8% în acest an, potrivit Băncii Centrale Europene. Comisia Europeană va revizui probabil săptămâna viitoare în scădere propriile estimări de creștere pentru 2024.

Dani Stoilova, economist la banca franceză BNP Paribas, a estimat că noile cerințe fiscale vor reduce PIB-ul cu aproximativ 0,1 până la 0,2 puncte procentuale în următorii doi ani.

Spania, a patra cea mai mare economie din zona euro, ar trebui să facă cele mai multe restrângeri fiscale suplimentare dintre cei mai mari membri ai blocului în conformitate cu noile reguli, reducându-și deficitul primar structural cu un punct procentual în plus din PIB față de cel planificat în 2025.

Regulile vor avea un impact redus asupra Germaniei, cea mai mare economie din Europa, unde o decizie recentă a Curții Constituționale privind normele bugetare naționale a forțat guvernul să își reducă și mai mult cheltuielile planificate.

Franța nu a mai reușit să obțină un excedent în bugetul său primar care exclude costurile cu dobânzile din 2008, iar agenția de rating S&P Global a prognozat că, pe această măsură, deficitul său va rămâne unul dintre cele mai mari din zona euro în următorii trei ani.

Morgan Stanley a estimat recent că Franța este cea mai puțin probabilă dintre cele mai mari patru economii din zona euro să îndeplinească obiectivele stabilite conform noilor norme.

Italia, care are cea mai mare povară a datoriei dintre marile economii din zona euro, va avea, de asemenea, dificultăți în reducerea acesteia.

„Riscul cu noile reguli este că acestea vor eșua la primul obstacol, obligând la un nivel de ajustare fiscală care este contraproductiv, având în vedere provocările strategice și de creștere cu care se confruntă UE”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group.

Multe vor depinde de gradul de flexibilitate cu care Comisia Europeană va aplica noile norme, aplicate din 2025.