Eolienele din Marea Neagră bagă statul în faliment

Studiul finalizat de Banca Mondială, referitor la potențialul eolienelor din Marea Neagră, nu este nici pe departe atât de roz cum l-a prezentat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Luat la bani mărunți, studiul prevede investiții de 19 miliarde de euro, în principal din banii României, la care se adaugă investițiile colosale pe care este obligată să le facă Transelectrica pentru cabluri și conexiuni. Și toate acestea pentru un potențial de vânt mediu, cu implicații de mediu nerezolvate și cu pericolul blocării capacității portuare a țării.

Discursul plin de extaz al ministrului Energiei, Sebastian Burduja, despre studiul Băncii Mondiale referitor la eventuale viitoare proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, nu prea se potrivește cu tonul moderat-pesimist din document.

”Avem oportunitatea să devenim hub pentru întreaga regiune și să ne jucăm până la capăt rolul de lider în asigurarea securității și independenței energetic”, a exclamat Sebastian Burduja. Exact, un hub, ca și la reactoarele modulare de la NuScale. În primul rând, Banca Mondială a avut foarte multe rezerve, în special pe problemele de mediu și de migrație a păsărilor, care ar putea fi afectate de rotirea paletelor uriașe. În al doilea rând, zona unde s-ar preta, deși nu se știe cu exactitate, pentru că sunt foarte multe necunoscute, este foarte aproape de țărm, ceea ce creează mari probleme desfășurării activității portuare. În plus, pentru construcția sistemelor trebuie dezvoltate și extinse porturile, deci alte investiții și alea cu semnul întrebării,  dat fiind că și Banca Mondială se îndoiește că mai există spații care să nu fie private. Deși Burduja le-a trecut și pe alea, zonele pentru eoliene plutitoare sunt amintite doar așa, de amorul artei, pentru că, potrivit studiului, nu vor exista tehnologii fiabile până cel puțin în 2040. Și toate acestea la un potențial eolian mediu în Marea Neagră, ceea ce exclude din discuție orice înghesuială a investitorilor, dat fiind amortizarea improbabilă a sumelor cheltuite.

Necompetitivă față de regenerabilele de pe uscat

Studiul Băncii Mondiale atrage atenția că energia eoliană offshore, din Marea Neagră, ar putea să nu fie competitivă față de energia eoliană și solară de pe uscat, ceea ce înseamnă costuri prea mari care nu se justifică, pentru că nu va avea cine să cumpere o energie atât de scumpă, decât dacă statul se angajează, ca și în cazul contractelor pentru diferență, să achite diferența de preț. Iar diferența de preț la contractele pentru diferență se va vedea deja în facturile din octombrie ale românilor, cărora li s-a mai impus o taxă, pentru a finanța ”marii investitori” în regenerabile. Pe de altă parte, studiul semnalează că rețeaua de transport are nevoie de mai multă consolidare, ceea ce va însemna o finanțare semnificativă și timp. În condițiile în care există deja 4.000 MW pregătiți să intre în sistem, care așteaptă (mult și bine)  investițiile în rețele. Mai mult, spune Banca Mondială, regiunile din jurul aeroporturilor trebuie evitate pentru a reduce impactul radar.

Ce atâtea păsări migratoare ?!

O avertizare semnificativă este că analiza Băncii Mondiale nu a luat în considerare traseele migrației păsărilor către/dinspre zonele umede ale Deltei Dunării, care ar putea trece peste zonele unde ar trebui amplasate cele 150 de turbine eoliene.

”Există puține date disponibile referitoare la evaluarea de mediu a acestor zone. Directivele UE privind habitatul și păsările impun, de asemenea, planuri și proiecte care trebuie evaluate pentru a stabili dacă acestea pot avea un efect semnificativ asupra sitului Natura 2000. Dacă este posibil să existe efecte semnificative, ar fi necesară și o evaluare corespunzătoare. De remarcat apropierea zonei 1 de Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov Special Area de conservare (SAC), care este protejată pentru caracteristici, inclusiv bancuri de nisip, delfini cu nas de sticlă și marsuini și zonele 3 și 5 până la Canionul Viteaz SAC care este protejat pentru recife și structuri submarine. De asemenea, rețineți că zona 5 este mai departe de țărm, în ape mai adânci și cu resursă de vânt mai scăzută”, se precizează în studiul Băncii Mondiale.

Adio, turism și porturi!

Totodată, Banca Mondială consideră că zonele turistice importante și siturile de patrimoniu trebuie identificate în perioada procesului de evaluare a impactului social și de mediu, iar consultarea cu proprietarii navelor de pescuit mai mari va fi importantă în identificarea potențialului zonelor de energie eoliană.

”Trebuie luate în considerare principalele porturi maritime din România, inclusiv Portul Constanța, Midia și zona Mangalia din Constanța și Portul Sulina, la fel și rutele maritime, precum și impactul asupra principalelor baze navale din Constanța, Mangalia și Tulcea, și Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, situat în afara Constanței”, se mai arată în studiu.