Elveția nu îi mai sprijină pe cei cu bani de ascuns

Pentru milionarii care au bani de ascuns, a fost mult timp util să aibă alături o companie elvețiană. Una cu o plăcuță de identificare, o cutie poștală și fără angajați.

Dar, la fel ca și secretul bancar de acum un deceniu, industria societăților fantomă elvețiene se confruntă în prezent cu o amenințare fundamentală.

În lupta sa împotriva spălării banilor, guvernul urmărește un proiect de lege care ar obliga firmele să își declare adevărații proprietari, iar avocații să vorbească despre tranzacțiile suspecte.

Potrivit Bloomberg, modificările ar fi un răspuns la criticii internaționali ai Elveției, printre care SUA și OCDE, care afirmă de ani de zile că țara nu este în pas cu un efort global mai puternic de a controla evaziunea fiscală și de a opri fluxurile de bani murdari.

În pofida tradițiilor de discreție și secretomanie, există un sprijin tot mai mare pentru adoptarea unor astfel de schimbări de anvergură.

La ultima numărătoare, existau aproape 33.000 de societăți fantomă cu sediul în Elveția, conform unui studiu realizat în 2021 de ONG-ul Public Eye. Geneva este principala locație, cu o firmă de tip cutie poștală estimată la fiecare 37 de cetățeni din acest canton.

Guvernul îi vizează pe avocații care ajută la înființarea de companii și la achiziționarea de bunuri imobiliare pentru clienți. Noua lege, dacă va fi adoptată, va impune avocaților să raporteze orice tranzacție financiară suspectă pe care o întâlnesc la Biroul elvețian de spălare a banilor. Persoanele implicate în activități ilegale riscă amenzi de până la 500.000 de franci elvețieni (570.730 de dolari).

Dar sectorul juridic se pregătește să riposteze: “Această lege are lacune, în loc să vizeze doar avocații dubioși, ar cuprinde afacerile obișnuite de drept imobiliar și de fuziuni și achiziții”, susține Miguel Oural, partener la Lenz & Staehelin și președinte al Asociației Baroului din Geneva.

Cu toate acestea, Elveția vrea să se alinieze la eforturile globale de a elimina lacunele fiscale și de a reduce spălarea banilor. Și s-a înregistrat un oarecare succes – evaziunea fiscală offshore a scăzut de trei ori în ultimul deceniu, potrivit Observatorului fiscal al UE.

În blocul comunitar,  propunere de normă pentru combatarea  societăților fantomă este încă departe de a deveni lege în țările membre.

Atunci când guvernul elevețian a făcut o primă încercare de înăsprire a normelor în 2021, obiecția numeroșilor avocați din parlament  a contribuit la torpilarea reformelor. De data aceasta, executivul a încercat să țină cont de rezervele acestora și a restrâns domeniul de aplicare inițial al proiectului de lege la activități mai riscante, inclusiv la consultanță juridică pentru crearea de companii sau achiziționarea unei proprietăți.

Dacă acest lucru este suficient pentru ca reforma să fie aprobată va deveni clar atunci când legislatorii vor dezbate proiectul de lege anul viitor.