AcasăEconomieEfectul măsurilor lui Ciolacu. A bubuit inflația!

Efectul măsurilor lui Ciolacu. A bubuit inflația!

Marcel Ciolacu continuă să se laude cu realizările guvernului său

Măsurile economice și sociale ale Guvernului Ciolacu au avut un efect devastator asupra țării. Inflația a bubuit, plasând România pe locul 2 în UE la acest capitol, agricultura a fost băgată în faliment, iar prețurile la energie au reușit să prăbușească, definitiv, industria. IMM-urile sunt și ele în colaps, după măsurile așa-zis anti-evaziune, iar majorarea taxelor și impozitelor a reușit să împingă populația într-o sărăcie fără precedent.

România s-a situat, în 2023, pe locul 2 în UE, după Cehia, la capitolul inflație ridicată, cu 7%, în timp ce statele dezvoltate și nu numai au reușit să reducă semnificativ procentul. Plafonarea adaosurilor a fost fentată de multinaționale, prin majorarea excesivă a celorlalte prețuri, necuprinse în lista scurtă a lui Marcel Ciolacu, astfel că puterea de cumpărare a fost slăbită excesiv.

”Am văzut că în perioada în care scad prețurile la produsele de bază, se văd creșteri la alte produse. Undeva, marja comercială, câștigurile retailerilor se conservă. Câștigă mai puțin pe produse de bază și ceva mai mult pe alte produse. Oamenii care cumpără produse de bază sunt cumva avantajați și cei care cumpără alte tipuri de produse, mai scumpe, plătesc ceva mai mult”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Ideea haiduciei, cu luăm de la bogați ca să dăm la săraci, nu se susține însă, pentru că niciun român nu poate trăi doar cu alimentele de bază nominalizate de Guvern. Se merge foarte mult pe ideea că am trăi într-o economie de piață, unde totul se reglează automat, însă economia de astăzi este una speculativă și atât. În ce privește neputința invocată a Executivului de a lua măsuri împotriva companiilor străine, care fac legea pieței în țara noastră, singurul lucru care trebuia făcut era o analiză a cifrei de afaceri a acestora și a pierderilor declarate sau a profiturilor infime ale acestora. În timp ce românii sunt sufiocați de creșteri ale taxelor și impozitelor, în numele austerității, multinaționalele își văd liniștite în continuare de optimizarea fiscală, prin care reușesc să-și transfere, fără a plăti nimic statului român, miliarde și miliarde de euro.

Unde sunt măsurile?

Până acum ni s-a spus că prețurile sunt mari deoarece importăm inflația din UE. Statisticile arată că, la nivelul Uniunii Europene, inflația a fost insignifiantă. Mai exact, media în UE a fost de 3,4%, iar în zona euro, de 2,9%. Printre statele cu cea mai scăzută inflație s-au numărat Danemarca – 0,4%, Belgia și Italia – 0,5%, Letonia – 0,9%, Olanda – 1%, Finlanda – 1,3%, Lituania – 1,6%, Cipru și Portugalia – 1,9%. Grecia a vut o inflație de 3,7%, Germania, de 3,8%, Spania, de 3,3%, iar vecinii noștri bulgari, de 5%.

Potrivit  Institutului Național de Statistică, indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023, a fost 101,10%, rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2023 a fost 7,4%, iar rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2023 – ianuarie 2024) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2022 – ianuarie 2023) a fost 9,8%. Față de decembrie 2023, în ianuarie 2024, cele mai mari creșteri de prețuri în țara noastră s-au înregistrat la mărfurile alimentare, 1,34%, din care se remarcă majorarea de 3,21% la legume și conserve de legume, de 3,74% la conservele din fructe și de 3,31% la zahăr, produse zaharoase și miere. La servicii, creșteri de prețuri importante s-au raportat la chirie – 3,47%, apă, canal, salubritate – 4,19%, transport aerian – 21,12% și la servicii poștale – 17,28%.

Trăim pe datorie

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în debutul anului 2024, sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite, şi să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-şi accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, susține BNR.

Tot de la BNR aflăm însă că trăim pe datorie. Astfel, în perioada ianuarie – decembrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 24.926 milioane euro, până la 168.812 milioane euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 121.162 milioane euro la 31 decembrie 2023 (71,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 22,8 la sută față de 31 decembrie 2022, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2023 nivelul de 47.650 milioane euro (28,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,3 la sută față de 31 decembrie 2022.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.