Economiștii au tendința de a gândi în pași mici și progresivi, ratând marile schimbări de situație, ceea ce ajută la explicarea faptului că opinia lor consensuală nu a prevăzut nicio recesiune în SUA din 1970.
Acum, nu numai că se așteaptă la o recesiune în America în următorul an, dar îi acordă o probabilitate foarte mare, mai mult de 60 la sută. Având în vedere istoricul lor, merită să ne întrebăm dacă nu cumva consensul este, de fapt, improbabil.
În condițiile în care inflația a atins maximele ultimelor patru decenii, iar băncile centrale cresc ratele în mod agresiv, o recesiune pare inevitabilă.Dar un alt economist, britanicul John Maynard Keynes, avertiza în timpul Marii Depresiuni din anii 1930 că „inevitabilul nu se întâmplă niciodată, iar neașteptatul apare constant”.
Argumentul pentru scenariul neașteptat – fără recesiune în lunile următoare – ar începe cu o scădere rapidă a inflației, notează Financial Times. Acest lucru ar permite Rezervei Federale să se retragă de la o înăsprire ulterioară a politicii monetare.
Tocmai când consensul a ajuns să accepte că inflația va fi mai mare pentru mai mult timp, și nu „tranzitorie”, așa cum se presupunea anterior, atenuarea blocajelor din lanțul de aprovizionare ar putea să o reducă mai repede decât se aștepta.
Semnele includ scăderea prețurilor la transportul maritim de mărfuri, scurtarea întârzierilor în porturi și scăderea bruscă a „indicelui de presiune asupra lanțului de aprovizionare” al Fed.
Mulți încă presupun că, din cauza existenței unei pieți a muncii neobișnuit de tensionată, care determină creșterea salariilor într-un ritm rapid, Fed va trebui să acționeze așa cum a făcut-o la începutul anilor 1980, sub conducerea lui Paul Volcker – crescând ratele în mod agresiv și evitând o spirală inflaționistă a prețurilor salariale prin inducerea unei recesiuni.
Dar, deocamdată, economia americană pare încă departe de teritoriul recesiunii. Creșterea slabă din prima jumătate a acestui an a dispărut în al treilea trimestru, când PIB-ul american a crescut cu o rată anuală de 2,6%. Veniturile disponibile țin pasul cu inflația, încurajând o creștere sănătoasă a cheltuielilor de consum. Cheltuielile pentru călătorii sunt mai mari acum decât în ajunul pandemiei.
Cheltuielile de capital ale companiilor cresc mult mai rapid decât veniturile și câștigurile întreprinderilor. Rata șomajului rămâne, de asemenea, foarte scăzută, la 3,7%, și abia dacă s-a mișcat, în ciuda tuturor măsurilor de înăsprire a Fed. Nimic din toate acestea nu este ceea ce ne-am aștepta în ajunul unei recesiuni.
O inflație mai scăzută ar spori și mai mult încrederea consumatorilor americani, care se află într-o formă financiară neobișnuit de puternică.
Depozitele bancare au crescut în timpul pandemiei, iar 2,5 miliarde de dolari din acest numerar se află încă în bănci. Averea netă personală este încă cu aproximativ 25 de miliarde de dolari mai mare decât înainte de pandemie.
Citatul lui Keynes rămâne în vigoare: paradoxal, neașteptatul este o constantă a economiei- și există posibilitatea ca o recesiune să nu fie inevitabilă.
” paradoxal, neașteptatul este o constantă a economiei ”
-pentru asta exista macro-economistii:
sa bea shampanie pentru restu!
(la BNR e o astroloaga -minerva-
nu se mai pedepseste practicarea vrajitoriei, a inshelatoriei-da!)
o „reajustare sociala”
ar impune ca Busu la prima prognoza gresita
sa fie biciuit pe Stadion
cu CNN si BBC invitate de onoare
(convocate)
RE:” Semnele includ scăderea prețurilor la transportul maritim de mărfuri, scurtarea întârzierilor în porturi”
Asta discuta CBC CNN acu o saptamina la Bloomberg! Numa ca un .. Nea … mai bulangiu arata ca scaderea pretzurilor la containerele maritime se datoreaza … scaderii productziei de marfuri … implicit scarederea transporturilor a ce s’a mai produz … ceea’ ce’nsemna .. recesie Dom’ Jacota! I s’a luat microfonu instantaneu lu’ Nea cel bulangiu care a demintat minciuna CBC CNN!
O sa umple lumea cu hartie igenica. Azi se cheamă dolar