Economia UE se scufundă și mai adânc în mlaștină

Comisia Europeană și-a înrăutățit perspectivele pentru economia zonei euro, estimând că va fi afectată în acest an de o contracție în Germania.

Producția în blocul monetar format din 20 de națiuni va crește cu doar 0,8% în 2023, față de o prognoză anterioară de 1,1%, potrivit proiecțiilor actualizate publicate luni de brațul executiv al Uniunii Europene. Perspectivele pentru anul viitor au fost coborâte cu aceeași valoare, la 1,3%.

Cea mai mare economie a blocului comunitar este în mare parte de vină. Germania, care se aștepta să crească în 2023, se confruntă acum cu o scădere de 0,4%. Olanda a înregistrat o revizuire în scădere și mai puternică, de la 1,8% la 0,5%. Spania și Franța, la celălalt capăt al spectrului, vor ajuta la o posibilă expansiune.

Inflația va rămâne ridicată și nu se va retrage spre obiectivul de 2% al Băncii Centrale Europene. Este văzută la 5,6% în acest an, mică decât se preconiza anterior, dar  mai mare în 2024.

Noile cifre ar putea alimenta temerile că zona euro se împotmolește într-o perioadă prelungită de creștere scăzută și de inflație peste ținta stabilită.

De asemenea, acestea ar putea oferi o imagine probabilă a perspectivelor trimestriale ale BCE, care urmează să fie prezentate joi și care îi vor ajuta pe oficiali să decidă dacă vor prelungi sau vor întrerupe seria istorică de creșteri ale ratelor dobânzii.

„Slăbiciunea cererii interne, în special a consumului, arată că prețurile de consum ridicate, și încă în creștere, pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, au un impact puternic”, a declarat CE.  „Se preconizează că ritmul de creștere mai slab din UE se va prelungi până în 2024, iar impactul politicii monetare stricte va continua să limiteze activitatea economică.”

În ciuda faptului că a evitat o recesiune în 2022, regiunea euro se luptă sub povara creșterii prețurilor la energie, a creșterii costurilor de împrumut și a scăderii cererii pe piețele de export, cum ar fi China.

Datele publicate săptămâna trecută au arătat că producția din blocul comunitar abia a crescut în cele trei luni până în iunie, revizuite în scădere din cauza vânzărilor externe slabe.

Sondajele managerilor de achiziții indică un al treilea trimestru dificil, în condițiile în care sectorul serviciilor din Europa urmează sectorul manufacturier în contracție.

Nicăieri aceste probleme nu sunt mai evidente decât în Germania, care a fost afectată în primul rând de o scădere a industriei prelucrătoare. După ce a suferit o recesiune în timpul iernii, economia sa nu a reușit să se extindă în al doilea trimestru și ar putea să se contracte cu 0,3% în al treilea, potrivit unei previziuni făcute săptămâna trecută de Institutul Kiel.

„Bineînțeles că economia germană are un impact asupra altor țări”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, în cadrul unei conferințe de presă. „În general, dacă cea mai mare economie a UE are o creștere negativă,  acest lucru afectează pe toată lumea”.

Contextul amar a fost în atenția mai multor oficiali ai BCE, care spun că este timpul să oprească campania de înăsprire puternică pe care au demarat-o în urmă cu puțin peste un an. Alții, însă, au semnalat că ar fi de acord cu o recesiune ușoară, dacă aceasta este necesară pentru a readuce inflația la 2%.

Investitorii „poate” subestimează probabilitatea unei a zecea majorări consecutive a dobânzii, a declarat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

„Înăsprirea monetară ar putea să cântărească asupra activității economice mai mult decât se așteaptă”, a spus Comisia. Dar „ar putea duce, de asemenea, la o scădere mai rapidă a inflației, care ar accelera refacerea veniturilor reale”.

Un sondaj realizat de Bloomberg în rândul analiștilor, publicat la începutul zilei de luni, a relevat o viziune mai pesimistă decât cea a CE. Economia zonei euro ar urma să crească cu 0,6% în 2023 și cu 0,8% anul viitor.