AcasăEconomieEconomia României, în colaps. Inflație extremă, industria, la pământ

Economia României, în colaps. Inflație extremă, industria, la pământ

Prăbușire economică fără precedent

În timp ce inflația s-a temperat în toate statele UE, cu excepția Belgiei, în România continuă să fie extrem de ridicată. Mai mult, industria și chiar construcțiile sunt în cădere liberă, semn că economia duduie în sens invers. Deși autoritățile au evidențiat prețurile mici din țară, conform statisticilor, raportate la puterea de cumpărare, acestea plasează România pe primul loc în topul săracilor din Uniunea Europeană.

Închiderea capacităților de producție a energiei electrice și liberalizarea pieței gazelor, cu trimitere a prețurilor pe bursa de la Viena, au reușit să pună pe butuci întreaga economie românească. Dacă în celelalte state UE, inflația s-a mai temperat și industria încearcă să-și mai frâneze decăderea ireversibilă, în România lucrurile merg din rău în mai rău. Statul se împrumută ca să achite dobânzi și să plătească salarii și pensii, iar Fiscul nu reușește și nici nu își propune să ia măsuri împotriva exportului de profit al multinaționalelor care își declară, constant, pierderi.

Prețurile energiei au luat-o razna, iar Guvernul dă din colț în colț, încercând să salveze țara de la un blackout total. Și asta în timp ce membrii Executivului se felicită unii pe alții pentru comandamentele de energie convocate când de ministrul Burduja, când de premierul Ciolacu. Statisticile europene ne plasează pe ultimul loc la orice și pe primul loc la dezastru, însă niciuna dintre aceste cifre nu pare să stârnească vreo îngrijorare la Guvern.

În iunie, România a avut o inflație de 5,3%, depășită doar de Belgia, cu 5,4%, deși nici nu există comparație între nivelurile de trai ale celor două țări. Comparație putem face cu statele slab dezvoltate, astfel, în Bulgaria, inflația a fost de doar 2,8%, iar în Lituania, de 1,0%, în timp ce media UE a fost de 2,6%.  ”În iunie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,84 puncte procentuale, pp), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,48 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,17 pp) și energie (+0,02 pp)”, arată Eurostat.

Europa se ”scufundă”

În mai 2024, comparativ cu aprilie 2024, producția industrială ajustată sezonier a scăzut cu 0,6% în zona euro și cu 0,8% în UE, potrivit primelor estimări ale Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

În aprilie 2024, producția industrială a rămas neschimbată în zona euro și a crescut cu 0,5% în UE. În mai 2024, comparativ cu mai 2023, producția industrială a scăzut cu 2,9% în zona euro și cu 2,5% în UE. Cele mai importante scăderi au fost de 3,1% pentru bunurile intermediare, de 6,3% pentru bunurile de capital și de 4,1% pentru bunurile de larg consum. Totodată, potrivit Eurostat, cele mai mari scăderi anuale ale producției industriale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%), iar cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%). Datele Institutului Național de Statistică arată că, față de luna mai 2023, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 11,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-12,1%), industria prelucrătoare (-11,5%) și industria extractivă (-1,8%).

Nici construcțiile nu se simt prea bine

În mai 2024, comparativ cu aprilie 2024, producția ajustată sezonier în construcții a scăzut cu 0,9% în zona euro și cu 1,0% în UE, transmite Eurostat. În aprilie 2024, producția în construcții a scăzut cu 0,4% în zona euro și a rămas stabilă în UE. În mai 2024, comparativ cu mai 2023, producția în construcții a scăzut cu 2,4% în zona euro și cu 2,5% în UE. Defalcat pe sectoare, s-ar raportat scăderi de 0,9% la construcția de clădiri, de 1,5% la inginerie civilă și de 1,0% la activitățile de construcții specializate. Dintre statele membre UE, cele mai mari scăderi lunare ale producției în construcții au fost înregistrate în Cehia (-5,1%), România (-4,1%) și Ungaria (-3,8%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Finlanda (+1,9%), Bulgaria (+1,1%) și Belgia și Spania (ambele +0,3%).

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.
4.928 afisari

5 COMENTARII

  1. Jegurile peneliste din echipa cistigatoare, cei mai mari tradatori de tara, au inchis termoncentralele pe carbune si au liberalizat pieta gazelor.

  2. Cum sa fie inflatia doar 5,3% in conditiile in care o cola de la 4 lei e 12 lei, un litru de benzina devine deja un vis pentru multi romani, daca intri intr-o farmacie cu 10 lei nu mai poti cumpara absolut nimic, un carut mic de supermarket aproape plin cu produse alimentare si de igiena sare de 380 de lei, in piata cu 100 de lei nu mai faci fatza. De unde au scos astia 5%??????? Poate vor sa spuna 50%, ca de aia l-au pus pe Isarescu un nou mandat, sa tina artificial euro scazut, cand de fapt un euro ar trebui sa fie 12 sau 14 lei, la ce putere de cumparare avem. In 2016 un euro era 4,61 lei iar acum este 4,9 lei aproximativ. Dar in 2016 un kg de pulpa de porc fara os era 10,99 lei acum e 25 de lei, un litru de benzina era 4,57 lei acum e 7,60 lei, de ce la o diferenta de 30 de eurocenti avem acum preturi duble sau chiar triple ???? Ia zii bre nea Maricele, de unde i-ai scos pe aia 5% inflatie, de la gaura covrigilor? Si apropo niste Patrioate cand mai luam, ca sa le dam la ukropi, ca poporul rumun este miliardar, are de unde sa dea.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger