Economiștii sunt în dezacord cu pariurile optimiste ale investitorilor, conform cărora economia globală este pregătită pentru o aterizare ușoară, iar ratele dobânzilor sunt aproape de nivelul maxim.
Piețele s-au redresat pe ambele maluri ale Atlanticului în ultimele săptămâni, în condițiile în care Marea Britanie a urmat SUA și zona euro, arătând că inflația globală scade într-un ritm mai alert decât se aștepta.
Și mai optimist este Claus Vistesen, economist șef al zonei euro la firma de consultanță Pantheon Macroeconomics, care spune că „în toate regiunile majore avem acest sentiment de lumină la capătul tunelului”.
Deși puțini se așteaptă acum la recesiunea profundă pe care analiștii o prognozau anul trecut, băncile centrale se vor lupta pe „ultimul kilometru” al călătoriei lor pentru a readuce inflația în mod sustenabil la țintele de 2% fără a crește ratele atât de mult încât să crească pierderile de locuri de muncă.
În contextul în care bancherii centrali din SUA și din zona euro se întâlnesc săptămâna aceasta, iar omologii lor din Marea Britanie se reunesc joia viitoare, investitorii speră că ultimele vești bune privind inflația vor determina autoritățile de stabilire a ratelor să își tempereze planurile de a continua să crească costurile de împrumut.
Cu toate acestea, inflația, chiar și domolită, pune presiuni formidabile asupra economiilor și guvernelor. Dacă Statele Unite devin mai puțin afectate, Uniunea Europeană, slăbită de o criză energetică fără precedent, este mult mai vulnerabilă la spirala prețurilor care afectează gospodăriile, companiile și investitorii.
Observatorii piețelor nu sunt convinși că datele mai bune înseamnă că este asigurată creșterea în trimestrele următoare. Unii susțin că efectul întârziat al ratelor mai mari ale dobânzilor nu s-a văzut încă și că economiile vor încetini brusc. Nu este exclus ca băncile centrale să adopte o politică monetară și mai dură.
Robert Sockin, economist global la Citi Group, a declarat că ar fi „neobișnuit din punct de vedere istoric” ca băncile centrale să readucă inflația la țintă fără „o relaxare semnificativă a condițiilor de pe piața muncii”.
Luigi Speranza, economist șef la BNP Paribas, susține că că efectele întârziate ale majorării ratelor dobânzilor vor produce o recesiune în SUA și o perioadă lungă de creștere lentă în zona euro, unde inflația este acum de 5,5%, în scădere de la 10,6% în octombrie anul trecut.
Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru Economie Internațională, a declarat că inflația din SUA ar putea scădea fără o recesiune într-o economie în care forța de muncă are în mod tradițional o putere de negociere mai mică.
Dar ar fi o „presupunere eroică” să ne așteptăm ca inflația să evolueze în mod similar în zona euro, unde lucrătorii au drepturi mai puternice.
