După ce Israelul a lansat atacul asupra Iranului, săptămâna trecută, prețul petrolului a crescut brusc, dar numai până la nivelul la care a petrecut cea mai mare parte a ultimilor trei ani.
În ceea ce privește temerile legate de o recesiune, acțiunile au scăzut pentru scurt timp, înainte de a-și recâștiga terenul. Cel puțin la început, investitorii au privit războiul din Orientul Mijlociu mai degrabă ca un factor iritant decât o catastrofă.
Dar momentul este extrem de delicat pentru economia globală, scrie analistul John Rapley. Atât OCDE, cât și Banca Mondială și-au publicat previziunile – și niciuna nu este optimistă: creșterea ar trebui să rămână sub 3% în acest an. Mai grav, în fruntea scăderii se află economiile dezvoltate.
Deocamdată, marile puteri ale lumii stau deoparte în timp ce Israelul și Iranul se luptă. Însă riscurile pentru economia mondială rămân ridicate deoarece acest război a scos la iveală o ordine fragilă.
Trump va decide în curând, fie prin acțiune, fie prin inerție, în ce direcție să meargă. Problema fundamentală pentru economie nu este ce decizie va lua, ci faptul că este imposibil de prevăzut.
Deși președinții americani s-au bucurat de o anumită discreție în afacerile externe, a existat întotdeauna o predictibilitate generală a comportamentului lor. De exemplu, se putea conta pe Joe Biden să se plângă neîncetat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, dar să-i dea întotdeauna ceea ce dorea, având în vedere angajamentul său ideologic față de sionism.
Dar în cazul lui Trump, totul pare să depindă în mare măsură de cine ascultă în fiecare zi. Dacă Xi Jinping și Vladimir Putin își bazează deciziile pe strategii identificabile și coerente, viziunea lui Trump „America pe primul loc” lasă loc de interpretări. De fapt, se dovedește neclară și incompletă.
Renunțarea la angajamentele și alianțele de lungă durată este probabil cea mai periculoasă situație pentru economiile națiunilor.
Regula de zeci de ani a economiei globale – conform căreia, în cazul unei furtuni geopolitice, toată lumea se îndreaptă spre bastionul sigur al SUA – nu mai valorează nimic.
Prin urmare, economia seamănă acum cu cea din perioada dintre cele două războaie mondiale – o perioadă în care un imperiu în declin, Regatul Unit, și-a pierdut rolul hegemonic, dar puterea în ascensiune, SUA, nu era pregătită să îl înlocuiască.