Economia europeană se poate întoarce în „deceniul pierdut”

Dubla lovitură dată de introducerea normelor de cheltuieli ale UE și de închiderea de către Comisia Europeană a robinetelor cu bani va  lăsa o gaură neagră în bugetele țărilor puternic îndatorate.

„Există riscul ca, dacă nu investim suficient, să ne întoarcem în deceniul pierdut al anilor 2010”, a declarat Nils Redeker, de la think tank-ul Institutului Jacques Delors.

După criza din 2009 din zona euro, economiile din Europa de Sud au fost blocate în recesiuni lungi, cu o datorie publică și un șomaj în creștere, pe fondul schimbărilor frecvente de guvern. Economiile cele mai afectate, cum ar fi Grecia, se aflau sub nivelul de dinaintea crizei, după mai mult de un deceniu de reforme dureroase.

Adio, scheme de sprijin!

Comisia va pune capăt în 2026 finanțării post-pandemice. În același timp, guvernele sunt presate să investească în proiecte ecologice și digitale fără acest flux specific de finanțare de la Bruxelles.

Țările cu datorii mari vor fi probabil cele mai afectate de acest șoc. Partidele aflate la guvernare în Franța și Italia – cele mai mari două economii din zona euro după Germania – au motive de îngrijorare. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța vor avea loc în aprilie 2027, Emmanuel Macron nu poate candida din nou, iar liderul de extremă dreapta Marine Le Pen câștigă sprijin. Alegerile generale din Italia sunt programate cel târziu la sfârșitul aceluiași an.

În prezent, țările UE depind de o serie de scheme de sprijin și de scutiri menite să atenueze impactul financiar al pandemiei Covid-19, inclusiv de Fondul de redresare și de reziliență (FRR), prin care aceste țări  au emis pentru prima dată datorii comune. UE investește în proiecte ecologice și digitale prin intermediul acestui fond dedicat – în valoare de peste 700 de miliarde de euro – care urmează să se epuizeze la sfârșitul anului 2026.

Adio, ajutoare de stat!

În mod similar, înghețarea de către Comisie a normelor stricte privind subvențiile publice, cunoscute sub numele de ajutoare de stat, care oferă țărilor mai bogate un permis de liberă trecere pentru a-și susține industriile strategice, va expira cu un an înainte. „Se profilează o prăpastie fiscală”, a avertizat Lydia Korinek, de la Institute for Future-fit economies.

Reforma recent aprobată a normelor de cheltuieli ale UE, care vizează să ofere mai mult timp țărilor pentru a reduce datoriile, nu reprezintă decât o ușurare temporară pentru economiile în dificultate. Guvernele au convenit să deducă creșterea anuală a ratelor dobânzilor din 2025 până în 2027 din ajustarea fiscală cerută țărilor care depășesc pragul de deficit al UE.

Dar această măsură vine la pachet cu îngrijorarea că, după o procedură de deficit excesiv, statele membre ar putea fi nevoite să adopte reduceri și mai dureroase ale cheltuielilor atunci când vor reveni la cerințele standard.

Pe de altă parte, potențiala revenire a lui Donald Trump la președinția SUA ar putea încuraja țările UE să își majoreze cheltuielile pentru apărare, ceea ce ar crește și mai mult nevoile de finanțare.