Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat Comisiei Europene adoptarea unor inițiative urgente pentru îmbunătățirea mediului economic, abordând problema gravă și structurală cu care se confruntă UE în ceea ce privește competitivitatea, din cauza prețurilor ridicate ale energiei și ale materiilor prime și a costurilor tranziției verzi. Fără măsuri rapide în acest sens, dezindustrializarea Europei se va accelera, a avertizat CESE.
Europa se dezindustrializează rapid din cauza prețurilor ridicate la energie și materii prime și a costurilor tranziției verzi, a atras atenția Comitetul Economic și Social European (CESE). Instituția a semnalat și dezvoltarea insuficientă a infrastructurii, deficitul endemic de competențe, nivelul scăzut al finanțării și al cererii interne, precum și nefinalizarea pieței interne. CESE a cerut Comisiei Europene o politică comercială a UE care să asigure reziliența industrială în contextul unor obiective de decarbonizare asimetrice, al supracapacității globale și al intensificării tensiunilor comerciale, inclusiv printr-un grad mai ridicat de autonomie în ceea ce privește materiile prime esențiale.
Potrivit unui Aviz al CESE, este nevoie de o abordare a provocării pe care o reprezintă prețul energiei în vederea elaborării unei adevărate strategii energetice a UE. ”O industrie europeană competitivă, bazată pe un Pact industrial european este una dintre condițiile prealabile pentru punerea în aplicare cu succes a Pactului verde al UE, care asigură o creștere a numărului de locuri de muncă de calitate și restabilește încrederea în industriile europene și sprijinul pentru acestea. Pentru a fi o putere industrială, Europa trebuie să aibă acces la cantități mari de energie la un preț competitiv. Fiind o uniune care se confruntă cu dependența energetică și cu prețuri ridicate ale energiei, UE este expusă riscului de dezindustrializare dacă nu răspunde rapid și ferm provocării energetice. UE este dependentă într-o foarte mare măsură de importurile de energie, dependența energetică ajungând la 64,4 % în 2022”, se arată în Avizul CESE.
Dependență de importuri
În același timp, dependența de importurile de energie este deosebit de ridicată pentru petrol și gaze și, într-o oarecare măsură, pentru combustibilii solizi, având în vedere că aceste trei produse energetice continuă să reprezinte 58 % din consumul de energie primară al UE.
”Acest lucru face ca UE să fie foarte vulnerabilă la evoluțiile pieței mondiale a energiei. Modificările prețurilor produselor energetice importate au un impact direct asupra balanței comerciale a UE, dar și asupra competitivității industriei, în special în sectoarele mari consumatoare de energie expuse concurenței la nivel mondial”, consideră CESE. Industria UE se confruntă, de asemenea, cu costuri energetice finale mai ridicate decât mulți dintre concurenții săi. În prezent, prețul gazelor naturale în UE este de trei până la cinci ori mai mare decât în SUA, în timp ce prețul energiei electrice pentru sectoarele industriale este de două până la trei ori mai mare decât în SUA și China. Având în vedere sistemul UE actual al prețurilor marginale de pe piața angro de energie electrică, gazul influențează prețul energiei electrice într-o măsură mult mai mare decât ponderea sa în producția de energie, a semnalat CESE.
Problema certificatelor de emisii
Dezavantajul competitiv în ceea ce privește energia este influențat și de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care nu are echivalent în alte economii importante. Prețul mai ridicat al carbonului are un impact direct asupra costurilor de producție a energiei electrice, dar și asupra costurilor de producție ale industriilor care generează emisii de proces, cum ar fi industria oțelului și a cimentului, precum și toate industriile greu de decarbonizat. Impactul ETS a fost relativ redus până în prezent, dar noile norme puse în aplicare în cea de-a patra fază a schemei vor schimba în mod clar situația, la fel ca și eliminarea treptată a certificatelor de emisii alocate cu titlu gratuit. ”Directiva privind impozitarea energiei trebuie reformată, astfel încât impozitarea energiei să fie aliniată mai bine la agenda UE privind schimbările climatice, într-un cadru general care să mențină competitivitatea și condiții de concurență echitabile la nivel internațional”, se mai precizează în Avizul CESE.