Creșterea prețurilor, criza energetică, majorarea ratelor dobânzilor… Așteptată să fie într-o formă bună în 2022, economia globală a suferit în cele din urmă o succesiune de crize agravate de invazia rusă în Ucraina, ceea ce indică un 2023 sumbru.
2022 va rămâne anul „policrizei”, conform expresiei popularizate de istoricul Adam Tooze: șocuri eterogene care interacționează, făcând ca totul să fie copleșitor.
Aceste șocuri „s-au înmulțit de la începutul secolului”, cu criza financiară din 2008, criza datoriilor suverane, pandemia și criza energetică, a declarat pentru AFP Roel Beetsma, profesor de economie la Universitatea din Amsterdam.Pentru el, lumea „nu a mai cunoscut o situație atât de complicată de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”.
Inflație persistentă
După ani de stagnare, se aștepta ca revenirea infației să fie tranzitorie, concomitent cu decolarea economică post-pandemică, după cum au convenit experții în urmă cu un an. Invazia rusă în Ucraina și criza energetică au schimbat regulile jocului.
Fără precedent din anii ’70 și ’80, creșterea prețurilor împinge milioane de gospodării din țările dezvoltate în sărăcie și îi amenință pe cei din țările sărace cu o mizerie tot mai mare. Cu toate acestea, a început să încetinească, ajungând la 10,1% de la an la an în noiembrie în zona euro și la 5,5% în SUA.
Inflația ar putea scădea în 2023 și 2024 în principalele țări dezvoltate și emergente din G20, potrivit OCDE, care recomandă acordarea de ajutoare mai bine direcționate pentru a ieși din această situație.
Numai în Uniunea Europeană, 705 miliarde de euro au fost promise din septembrie 2021, potrivit think tank-ului Bruegel. Dintre care 264 de miliarde pentru Germania, unde una din două persoane declară că își cumpără doar strictul necesar, arată un sondaj realizat de EY.
Înăsprirea monetară
Bancherii centrali din Europa și SUA, precum și majoritatea omologilor lor din întreaga lume, au reluat creșterea ratelor dobânzilor și au avertizat că vor continua să facă acest lucru și în 2023.
La jumătatea acestei luni, Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană au redus amploarea majorărilor de rate. Dar și-au arătat hotărârea de a continua să lupte împotriva inflației pe termen lung.
Dar strategia subminează și mai mult activitatea economică prin faptul că face condițiile de creditare mai scumpe pentru gospodării și întreprinderi, alimentând temerile legate de recesiune.
Același lucru este valabil și pentru guverne, care au devenit mai îndatorate de la criza financiară și pandemie, iar unele dintre ele sunt acum amenințate de instabilitate sau de incapacitate de plată.
Perspective întunecate
Un simbol rezumă starea de spirit a crizei economice: indicele S&P 500 al celor mai mari capitalizări bursiere din SUA se îndreaptă spre cel mai prost an de la criza financiară din 2008.
Lumea este încă departe de o recesiune în toată regula anul viitor: OCDE estimează în continuare o creștere economică de 2,2%, iar FMI de 2,7% – dar mai degrabă cifra realistă este doar 2%. Marea Britanie s-a declarat deja „în recesiune”, iar mulți economiști cred că Germania și Italia vor urma acest exemplu anul viitor.
În zona euro, agenția de rating S&P Global se așteaptă la un prim trimestru deosebit de dificil și la o stagnare a PIB-ului pe parcursul lui 2023. Aceasta reprezintă o nouă deteriorare a perspectivelor după cele anunțate anul trecut.
În același timp, economia Chinei are probleme: o scădere a perspectivelor de creștere a țării pentru 2023 este acum „foarte probabilă”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georvieva, prezicând „unele dificultăți” în sfârșitul politicii Covid-Zero.
