Donald Trump, spaima producătorilor auto. Taxă pe roboți industriali

După războiul tarifar, administrația lui Donald Trump vrea să introducă taxe vamale pe roboții care asamblează, sudează sau vopsesc automobilele, considerând că măsura va reduce dependența tehnologică a Statelor Unite față de echipamentele străine.

Potrivit Alliance for Automotive Innovation, 40% din roboții folosiți în SUA sunt legați de industria auto. Ford, General Motors, Toyota, Volkswagen, Hyundai, Kia, BMW și Stellantis tocmai au trimis o scrisoare urgentă adjunctului secretarului comercial Julia Hersonski, avertizând că aceste noi taxe vor duce la ”creșterea costurilor de producție și întâzierea livrărilor către clienți, într-un moment în care prețurile vehiculelor noi sunt deja la niveluri record”, relatează Automobile Magazine.

Chiar și Tesla, deși absentă din lobby, se teme că taxele vor bloca construirea de noi fabrici sau modernizarea celor existente. Dincolo de produători, țări precum China, Japonia, Elveția, Canada și Uniunea Europeană au depus deja obiecții oficiale, îngrijorate de nouă escaladare protecționistă.

Campania împotriva taxei pe roboți vine după ce Trump a anunțat o taxă de 25% pe camionetele medii și grele importate în SUA începând cu 1 noiembrie.

National Retail Federation (NRF) a menționat că roboții sunt din ce în ce mai utilizați în magazine, depozite și centre de distribuție.

Departamentul Comerțului a lansat o anchetă de securitate națională pe 2 septembrie, analizând riscurile importului de roboți industriali, sisteme mecanice controlate de computer și utilaje de ștanțare și presare.

Totuși, proiectul lui Trump se bazează pe o idee bine înrădăcinată: roboții ”fură” locurile de muncă. Nimic mai fals. Pentru industria auto, automatizarea nu distruge joburile, ci le face viabile, inclusiv pe  teritoriul american.

Roboții nu înlocuiesc muncitorii, însă le permit să acționeze mai repede, mai sigur și, uneori, să mențină ritmul în fața concurenței asiatice.

Trump riscă să încetinească producția, să crească costurile și, prin urmare, să crească prețul mașinilor vândute americanilor. Un scenariu tipic al „America First” pe dos: patriotism industrial, dar plătit de consumatori.