Ceva foarte ciudat se întâmplă în sfera economică. Yenul japonez se află într-o scădere abruptă față de dolarul american, în timp ce acesta din urmă spulberă aproape toate celelalte monede importante.
O explicație este rezistența surprinzătoare a economiei americane. Deși o mare parte din datele pozitive care apar sunt determinate de intervenționismul guvernamental mai degrabă decât de sănătatea structurală a economiei țării, există anumiți factori care oferă un avantaj strategic.
În primul rând, sectorul energetic american în plină expansiune.Statele Unite sunt în prezent cel mai mare producător de țiței din lume și un jucător important în domeniul gazelor naturale, furnizând energie la prețuri accesibile unui sector de producție în revenire.
Dacă luăm în considerare, de asemenea, sprijinul guvernamental, cum ar fi Legea privind reducerea inflației și oportunitățile de investiții în inteligența artificială și în domenii conexe, nu este surprinzător faptul că un număr tot mai mare de companii, în special din Europa, iau în considerare relocarea producției în SUA.
China, adevărata țintă
Totuși, în spatele tuturor acestor aspecte se află și considerații mult mai ample. Un dolar puternic este un instrument puternic pentru a face față inamicilor Washingtonului și poate provoca ravagii în economiile naționale fără a fi nevoie să tragă un singur foc de armă.
În timp ce titlurile din presa financiară se concentrează asupra Japoniei, adevărata țintă a acestor politici este China.
După cum au subliniat Albert Marko și Tony Nash de la blogul geopolitic Cloak & Dagger, fluctuațiile yenului „au implicații profunde, în special pentru China (…). Aceste tensiuni ar putea perturba planurile de redresare economică ale președintelui Xi Jinpung, exacerbate de factori precum creșterea prețurilor la aur și un dolar ridicat, care ar putea secătui lichiditățile din sistemul bancar chinezesc”.
O observație similară vine de la economistul Brad Setser: „Un yuan mai slab nu este un semn de putere. Va duce la întrebări cu privire la faptul că economia Chinei este atât de puternică pe cât credeau oamenii”.
În condițiile în care dolarul zdrobește yenul, economia japoneză suferă, dar acest lucru creează oportunități pentru industriile sale de export, stimulând relocarea capacităților de producție din China în Japonia.
S-a tot vorbit despre sfârșitul dolarului american ca monedă dominantă a lumii și nu există nicio îndoială că există unii care și-ar dori acest scenariu. Dar, după cum au arătat ultimele săptămâni, pentru moment, dolarul nu are egal – iar Washingtonul este dispus să folosească această pârghie ori de câte ori poate.