Cancelarul conservator al Germaniei, Friedrich Merz, a declanșat o dispută cu partenerii săi de coaliție de centru-stânga, avertizând că cea mai mare economie europeană nu își mai poate permite un stat social generos.
Reforma sistemului de securitate socială din Germania vine în contextul în care țara lansează un program de cheltuieli în valoare de un trilion de euro pentru modernizarea forțelor armate și repararea infrastructurii.
În Marea Britanie, premierul Keir Starmer a fost nevoit să renunțe la planurile de reducere a cheltuielilor sociale, potrivit Financial Times. În Franța, opoziția feroce față de reforma pensiilor a contribuit la căderea guvernului prim-ministrului François Bayrou.
Statul social german datează din vremea cancelarului Otto von Bismarck, care a introdus pentru prima dată asigurarea socială și pensia obligatorie în 1881, pentru a contracara socialismul. Consacrat în constituție din 1949, statul bunăstării a devenit unul dintre cele mai mari din lume: 31,2% din PIB -ul națiunii.
Dar „sistemul scârțâie”, a declarat președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. Împreună cu pensiile funcționarilor publici și asigurarea de sănătate, reprezintă trei sferturi din cheltuielile totale de asistență socială de 1,35 trilioane de euro.
Îmbătrânirea rapidă a forței de muncă va reprezenta o provocare structurală, întrucât 16,5 milioane de persoane din generația baby boomers — născute între 1954 și 1969 — se vor pensiona până în 2036, în timp ce doar 12,5 milioane de tineri vor intra pe piața muncii, potrivit Institutului de Cercetări Economice din Köln.
Pe lângă contribuțiile de 306 miliarde de euro din partea angajatorilor și angajaților, în 2024 guvernul a plătit încă 118 miliarde de euro pentru a finanța deficitele, adică aproximativ un sfert din bugetul federal total. Această pondere se va dubla până la aproximativ 50 % în următoarele două decenii, susține Axel Börsch-Supan, directorul Centrului Economic al Institutului Max Planck.
Pensia medie de stat, care în 2005 era echivalentă cu 52,6% din salariul mediu, a scăzut la 48%. Pe de altă parte, aproape 50% din plăți sunt destinate străinilor, inclusiv 6,3 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni.
Criticii spun că sistemul este prea generos și descurajează munca, mai ales după o creștere de 25% a alocațiilor lunare în perioada de inflație ridicată din 2023-2024. Contribuțiile totale la asigurările sociale, care timp de decenii s-au situat sub 40 % din salariile totale, au crescut la 42,5 % în acest an.