Discriminare pe față a Comisiei Europene. Interdicția exporturilor de ovine, prelungită până în octombrie

În timp ce Ungaria a scăpat cu o interdicție doar până la 5 iunie pentru focarele de febră aftoasă, un virus mult mai periculos dat fiind că afectează mai multe specii de animale domestice, România a fost pusă la zid de Comisia Europeană. Astfel, exporturile de ovine din întreg județul Bihor, o zonă cu efective importante ale acestui tip de animale, a fost interzis până la începutul lunii octombrie, pe motiv că datele disponibile privind supravegherea pestei micilor rumegătoare în județul Bihor ar fi rămas insuficiente.

Febra aftoasă apărută la ferme de din Ungaria a fost urmată de măsuri minime luate de Comisia Europeană. Mai exact, o zonă de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere de 10 km. Focarele au apărut în martie, iar Comisia a decis să mențină restricțiile doar până la 5 iunie 2025.

Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/672 a Comisiei a fost adoptată în temeiul Regulamentului (UE) 2016/429 și stabilește anumite măsuri de urgență vizând focarele epidemice de febră aftoasă din unități care dețin bovine situate în Ungaria, în apropierea frontierei cu Austria, și în Slovacia, în apropierea frontierei cu Ungaria.  Ionel Sterp, vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), a semnalat faptul că în Ungaria sunt două probleme, pesta micilor rumegătoare și febra aftoasă, și, cu toate acestea, țara face exporturi în UE, restricțiile fiind de doar 3-10 km în jurul fermei, lucru confirmat, de altfel, de ultima Decizie a Comisiei Europene.

Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă, care afectează animalele domestice și sălbatice cu copite despicate, dar poate afecta și alte specii. În data de 16 aprilie, ANSVSA anunța că Guvernul a aprobat alocarea sumei de 50 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru suplimentarea bugetului instituției în anul 2025, în scopul  achiziției de vaccinuri împotriva febrei aftoase. ”Măsura vine ca răspuns la contextul epidemiologic alarmant din Europa, unde focare de febră aftoasă au fost identificate în Germania, Ungaria și Slovacia, iar eliminarea controalelor vamale ca urmare a aderării României la spațiul Schengen sporește riscul introducerii virusului pe teritoriul național”, transmitea ANSVSA.

Un singur focar a închis două județe

În urma apariției unui focar de pestă a micilor rumegătoare la o fermă din Bihor, în 10 martie, DSVSA anunța că în jurul focarului s-au delimitat zonele de protecţie (3 km) şi de supraveghere (10 km) și s-au luat măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor și mijloacelor de transport. În schimb, Decizia Comisiei Europene  a fost să bage în carantină atât județul Bihor, cât și județul Arad, lovind crunt crescătorii de ovine din aceste zone, care au avut interdicție la exporturi.

”Potrivit informațiilor furnizate de România, acest nou focar reprezintă o recurență a bolii respective într-un areal care nu a fost niciodată afectat anterior, după mai mult de cinci luni de la ultimul focar raportat în România și după mai mult de două luni de la ridicarea tuturor măsurilor restrictive determinate de boala respectivă în statul membru respectiv, existând foarte puține informații cu privire la originea focarului și la posibila răspândire între focare, ceea ce indică faptul că este posibil ca boala să fi circulat deja în mai multe areale din România, nedetectată și în condițiile în care nu există nicio măsură restrictivă în vigoare pentru a preveni sau a încetini răspândirea ei”, se arată în Decizia Comisiei Europene din martie.

Măsură excesivă

Ulterior, pentru că nu a mai apărut niciun caz de pestă a micilor rumegătoare, restricțiile pentru județul Arad s-au ridicat, în schimb, cele pentru județul Bihor s-au prelungit succesiv, până la data de 8 iunie. Explicația Comisiei Europene a fost că nu a primit suficiente informații de la autoritățile române cu privire la rezultatele anchetei epidemiologice. În mod stupefiant, în ziua de 28 mai, înainte de a se împlini data limită a restricțiilor, Comisia Europeană anunță o nouă prelungire, extrem de drastică, până la 30 septembrie 2025, pentru întreg județul Bihor.

Motivul invocat de Comisia Europeană a fost că  ”de la adoptarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638, datele disponibile privind supravegherea bolii în județul Bihor rămân insuficiente pentru a evalua situația epidemiologică în ceea ce privește infecțiile cu virusul pestei micilor rumegătoare”. Semn că ori autoritățile române nu comunică sau nu și-au făcut treaba, ori decizia Comisiei a fost abuzivă, iar ai noștri, ca de obicei, nu au avut nicio reacție.