Banca Centrală Europeană ar putea fi nevoită să majoreze din nou ratele dobânzilor dacă pariurile investitorilor privind relaxarea monetară subminează poziția instituției, a declarat Pierre Wunsch, membru al Consiliului guvernatorilor.
Piețele au o viziune „optimistă”, prin faptul că exclud posibilitatea unor noi majorări și se așteaptă la prima reducere a ratei de depozit a BCE de la nivelul actual de 4% încă din luna aprilie.
Dar Wunsch a avertizat că politia monetară a BCE nu este suficient de restrictivă în acest moment. Prin urmare, pot urma „corecții” pe termen scurt, adică majorarea costului împrumuturilor.
BCE a lăsat ratele dobânzilor în așteptare luna trecută pentru prima dată în ciclul său de înăsprire monetară, precizând totodată că acestea trebuie să rămână acolo o „perioadă suficientă” pentru a readuce inflația la obiectivul de 2%.
Pariurile de pe piață cu privire la o eventuală reducere a ratelor de dobândă au fost făcute în urma unor date care au arătat că Europa se străduiește să ia avânt și că inflația încetinește drastic.
Însă oficialii sunt în continuare îngrijorați de creșterile salariale și de faptul că războiul din Orientul Mijlociu ar putea la creșterea prețurilor la energie.
Cele mai recente previziuni economice ale BCE prevăd o scădere a ratelor la 2% în a doua jumătate a anului 2025. Între timp, probabil că inflația va crește din nou din cauza volatilității prețurilor la energie.
Eliminarea ajutoarelor de stat pentru a face față costurilor ridicate ale vieții înseamnă, de asemenea, că progresele economice vor fi mai lente.
“Dacă inflația nu scade sufucient de repede, atunci va trebui să folosim creșterea ratelor pentru a ajunge acolo unde dorim”, a subliniat Wunsch.
Observațiile nu au schimbat prea mult prețurile pe piețele monetare. Traderii pariază în continuare că BCE a terminat cu creșterea ratelor și ar putea începe să relaxeze politica monetară din aprilie.
Însă Wunsch insistă pe “supravegherea inflației până în decembrie sau ianuarie” din cauza creșterii salariilor.
Politica monetară restrictivă nu este lipsită de riscuri pentru economii. Este foarte probabil ca inflația să persiste. Dificultățile de aprovizionare vor fi greu de rezolvat în condițiile în care energia este mai scumpă și tensiunile geopolitice sunt în creștere.
Multe țări europene și-au văzut deficitele și datoria publică explodând ca urmare a unor politici bugetare generoase de susținere a activității economice și a puterii de cumpărare.
Creșterea ratelor dobânzilor le-ar putea forța să renunțe la anumite investiții esențiale (educație, tranziție digitală, reindustrializare, sănătate), ceea ce ar fi catastrofal pentru viitor.
