Derapajul periculos al miniștrilor Sebastian Burduja și Mircea Fechet, care au amenințat cu plângeri penale la DIICOT pentru a combate o așa-zisă dezinformare cu privire la demolarea barajelor, este halucinant. DIICOT ar trebui să poposească în curtea Ministerului Mediului. Și asta pentru că, în referatul de aprobare a ordinului care facilita demolarea barajelor se invocă un raport de audit al Curții de Conturi, raport în care se cer însă investiții pentru repararea și reabilitarea barajelor, nu pentru abandonarea lor.
Amenințările cu plângeri penale pe la DIICOT pentru cei care au propagat știrea referitoare la demolarea barajelor, aruncate în spațiul public de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de ministrul Mediului, Mircea Fechet, sunt efectiv halucinante.
Proiectul de ordin emis de ministrul Mediului, care facilitează abandonarea barajelor, are la bază, conform referatului de aprobare, Raportul de audit al performanţei al Curții de Conturi privind Evaluarea eficienței și eficacității programelor, acțiunilor și măsurilor întreprinse pentru prevenirea riscului de inundații, răspunsul și refacerea după efectele produse de acestea pe teritoriul României. Însă, ori n-au citit bine acest raport, ori se încearcă o inducere în eroare a opiniei publice. Și asta pentru că solicitările din acest raport sunt exact contrare prevederilor din proiectul de ordin al Ministerului Mediului.
Mai exact, Curtea de Conturi cere repararea și modernizarea barajelor, nu măsuri de facilitare a abandonării lor. Potrivit raportului de audit al performanței, conducerea Administrației Naționale Apele Române (ANAR) trebuie să comunice periodic MMAP situația barajelor identificate fără proprietar sau administrator legal în vederea predării acestora către administrațiile publice locale de pe teritoriul cărora se găsesc acestea și să ia măsurile necesare în vederea asigurării finanțării lucrărilor de reparație/ investiții/ reabilitare necesare pentru ca barajele din administrarea ANAR să poată obține autorizația de funcționare în condiții de siguranță.
Intrare în legalitate
Totodată, Curtea de Conturi a cerut conducerii ANAR să dispună urmărirea periodică a barajelor aflate în administrarea altor deținători în vederea identificării celor care nu dețin autorizație de funcționare în siguranță sau prezintă un real pericol în caz de inundații. ”În cazul barajelor din categoria C și D administrate de UAT-uri, care în caz de viiturii nu mai pot reține apa din diverse cauze (nu mai există/sau nu funcționează echipamentele hidromecanice aferente, degradate, avariate etc.), conducerea ABA/SGA va sesiza oficial prefectul și președintele Consiliului Județean, în calitatea acestora de președinte/vicepreședinte al comitetelor județene pentru situații de urgență, astfel încât să se găsească soluții adecvate la nivel județean, inclusiv de a finanța cu destinație specială remedierea defectelor constatate.
Conducerea ANAR va efectua o analiză a barajelor de importanță normală sau redusă (C și D) care nu mai reprezintă pericol la viituri și va efectua demersuri, după caz, către autoritatea centrală în domeniul apelor pentru identificarea soluțiilor legislative care să conducă la o simplificare a procedurii de autorizare a acestora”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Schimbări majore
În ordinul încă în vigoare, declanşarea operaţiunilor de abandonare a barajelor poate avea loc doar în cazul în care nu se pot îndeplini exigenţele de performanţă necesare conform legii, iar barajele respective prezentă un risc asociat inacceptabil, precum și în cazul unui accident major.
Modificările aduse prin proiectul de act normativ al Ministerului Mediului prevăd că barajele pot fi abandonate în cazul în care induc un risc semnificativ (nu inacceptabil) asupra populaţiei, obiectivelor socio-economice, mediului sau proprietăţii, în cazul în care se constată ineficiența economică a construcției și/sau amenajării din care face parte și în cazul unor modificări ale schemei de amenajare din care face parte barajul şi care presupun desființarea sau demolarea acestuia. Totodată, după demolare, se vor lua măsuri care să asigure scurgerea liberă a debitelor lichide şi solide, inclusiv a apelor mari, în secţiunea barată iniţial, pentru a aplica directivele europene, bineînțeles.
Importanță excepțională
Deși în ordinul încă în vigoare nu se vorbește, la procedura de conservare, postutilizare și abandonare, despre barajele de importanță strategică, noul ordin le cuprinde și pe acestea.
”Abandonarea barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B se propune de către deţinătorii cu orice titlu şi se aprobă prin acordul de funcţionare în siguranţă emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor pe baza avizului Comisiei Centrale de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanţă A şi B”, se arată în proiectul de ordin al Ministerului Mediului. De precizat că barajele din categoria A sunt baraje de importanță excepțională, iar cele din categoria B sunt baraje de importanță deosebită. (va urma)
Un guvern de incapabili,trădători,oportunisti și hoți.
Incompetenta la rang de arta, absenta oricarei responsabilitati este drumul sigur catre dezastre, in orice palier…..de sus panajos! Toti habarnistii sunt la birourii fiintate pt ei ca sa phna umarul la dezastru. Daca se produc astfel de dezastre si au fost…..se descopera nu stiu ce ciudati fara carte care au crezut ca fac bine…..seful era plecat….prinde orbul, scoate-i ochii…..trb maturati toti, de sus in jos….pana la femeia de serviciu ca si aia e adusa cu pile si o inlilocuia pe duamna atunci cand era in piata sau la f…..ut
O fi si Directiva UE, dar si interesul montarii microhidro si nuclearo centrale…nu DIICOT, Sfantul Petru si Ilie ar trebui sa se ocupe…
Se vede cine propaga stiri false. Cat tupeu pe guvernanții noștri!