Cauta

Diavolul se ascunde în detalii. Și pe piața muncii

Până de curând, economiștii nu au acordat o atenție deosebită contractelor de muncă. Dar ceea ce este scris în aceste documente modelează în liniște modul în care funcționează piețele muncii – și nu neapărat în bine.

Povestea începe în SUA, unde economiști și profesori de drept precum Evan Starr și Orly Lobel au cartografiat măsura în care clauzele de angajare asociate în mod tradițional cu directorii de top s-au răspândit de fapt în rândul forței de muncă. Acorduri de confidențialitate, clauze de nedivulgare, clauze de neconcurență – mulți angajați sunt acum prinși într-o capcană.

Clauzele de neconcurență au atras cea mai mare atenție, precizează Financial Times. Aproape o cincime dintre lucrătorii americani sunt legați de aceste clauze, care le interzic să se angajeze sau să înființeze o afacere concurentă într-o anumită perioadă de timp după ce și-au părăsit locul de muncă.

Criticii consideră că astfel de măsuri restrictive înăbușă inovația și piața muncii, împiedicând lucrătorii să se deplaseze liber acolo unde ar fi mai productivi. Practicile de neconcurență reprezintă o modalitate prin care capitalul poate să se poziționeze în mod discret împotriva forței de muncă.

Dar povestea nu se termină aici. În Europa, mulți analiști au presupus că este un fenomen exclusiv american. Dar pare să nu fie adevărat. Un studiu recent realizat de economiști italieni a constatat ceea ce Andrea Garnero, unul dintre autori, a numit „modele uimitor de asemănătoare” în ceea ce privește utilizarea neconcurenței în Italia și în SUA. Un sondaj realizat în Japonia, un alt tip de economie, a găsit modele similare.

Este din ce în ce mai popular ca angajatorii să folosească un limbaj sofisticat, ceea ce poate duce la clauze mai restrictive decât sunt cu adevărat necesare pentru majoritatea personalului.

Dar, indiferent dacă s-au răspândit din greșeală sau nu, efectul acestor clauze asupra productivității, salariilor, inovației și mobilității este semnificativ. Aspectele ascunse ar putea avea un mare impact asupra modului în care înțelegem lumea de astăzi.

Ultimele stiri

  • Ce se întâmplă dacă Rusia invadează Marea Baltică? Un joc video oferă răspunsuri
  • Cum emoțiile negative influențează sănătatea intestinală prin axa creier–intestin
  • VIDEO. Cântăreață de muzică populară, acuzată că ar fi furat dintr-un magazin. Reacția solistei: „La poliție s-a râs”/Cum a încercat să explice toată situația
  • VIDEO. Grevă de amploare și proteste în Franța. Oamenii au ieșit masiv în stradă/Au fost făcute zeci de arestări
  • Macroane, mișcă-te mai repede, că îl enervezi pe domnul erou!
  • Educația, cea mai bună investiție în viitorul țării: Fundația Dan Voiculescu premiază cei mai buni studenți ai anului la Gala Studenților
  • UPDATE. Percheziţii la Compania de Apă Braşov şi la locuinţele unor politicieni/Precizări de la DNA
  • Trump a desemnat mişcarea „Antifa” drept organizaţie „teroristă”: „O catastrofă a stângii radicale, bolnavă şi periculoasă”
  • Atac armat în SUA: trei polițiști au murit, alți doi au fost grav răniți – VIDEO
  • Un fost ministru PSD îl acuză pe Bolojan că bulversează administrația locală: „Premierul rămâne surd la orice analiză serioasă/Preferă să-și satisfacă orgoliul nemăsurat”
  • Exit mobile version