După ce a strigat în gura mare prin toată mass-media și pe toate rețele sociale că cei de la Apele Române au pierdut banii din PNRR, Diana Buzoianu, de la USR, este pusă la colț chiar de fostul ministru al Mediului, liberalul Mircea Fechet. Acesta spune că, în realitate, Diana Buzoianu este cea care a blocat proiectele de reabilitare a barajelor, a acumulărilor pentru reducerea viiturilor și a digurilor de protecție împotriva inundațiilor, tăindu-le de la finanțarea din PNRR. Din motive mai mult decât evidente, singurul proiect lăsat a fost cel al barajului Leșu, din Bihor, care era important pentru Oradea.
La o lună de la numirea sa în funcția de ministrul al Mediului, Diana Buzoianu a ieșit public, pe toate canalele, și a acuzat conducerea Apelor Române de atunci că a pierdut peste 300 milioane de euro din PNRR.
„Am făcut o analiză, am dat toate cifrele pe toate investițiile. De exemplu, sunt investiții întregi care au fost ratate. Apele Române au reușit să piardă 325 de milioane de euro. Asta înseamnă că au pierdut toți banii pentru diguri, toți banii pentru baraje, au pierdut aproape 90% din bani pentru poldere. Din 13 poldere, doar unul singur este astăzi în etape care ar putea să zică că se va finaliza. Și acesta este doar un exemplu”, afirma Diana Buzoianu, în iulie 2025.
Ideea pierderii banilor din PNRR a fost ulterior reiterată de aceasta cu fiecare ocazie. Să spui, cu un an înainte de data limită de cheltuire a banilor din PNRR, că aceștia s-au pierdut era deja suspect. Și, bineînțeles, adevărul era cu totul altul. Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului, face lumină în această nebuloasă și ne spune că, în realitate, Diana Buzoianu este cea care a oprit proiectele.
Se puteau finaliza
Unele din proiectele pentru baraje și poldere (acumulări nepermanente în albia majoră a unui curs de apă, cu scopul reducerii vârfului viiturii) erau, într-adevăr, întârziate, dar asta nu înseamnă că ele nu ar fi putut fi finalizate, susține Mircea Fechet.
”Probabil și pentru că cele peste 300 milioane de euro erau bani din împrumuturi, și nu din granturi, ministerul a luat decizia să abandoneze finanțarea acelor proiecte, spunând că s-au pierdut banii din PNRR. Însă, și astăzi din PNRR se trag bani și se vor trage până la 30 iunie 2026, adică încă o jumătate de an. Asta înseamnă că, așa cum s-a întâmplat în cazul barajului Leșu, din Bihor, probabil, dacă s-ar fi dorit, s-ar fi putut termina și alte proiecte, care erau gata de începere a lucrărilor. Acolo discutăm în cea mai mare parte de retehnologizări, deci nu lucrări de complexitate foarte mare”, ne-a declarat Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului.
Sute de kilometri de diguri, abandonate
Însă, în ceea ce privește ANAR, se poate vorbi și de faptul că instituția a fost transformată într-un câmp de bătălie politică, susține Mircea Fechet.
”La barajul Leșu se lucrează și astăzi și mă aștept ca lucrările să fie finalizate, dar la fel ca barajul Leșu mai erau cel puțin 4-5 proiecte mari care ar fi putut fi astăzi în aceeași situație, pentru că aveau licitațiile finalizate. Unul dintre acestea este polderul de la Belci, din județul Bacău. Cele 300 milioane de euro erau destinate și liniilor de apărare, câteva sute de kilometri de diguri. Este adevărat că ANAR nu s-a mișcat foarte bine, dar asta din cauza situației juridice incerte a acestor diguri, că niciodată nu știu ale cui sunt, ale ANAR, ale autorităților locale, că nu este documentația cadastrală făcută. Din cele 26 de proiecte mature, 13 poldere și 13 baraje, la finanțare a rămas unul singur, barajul din Bihor”, ne-a precizat fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet.
Noua finanțare, ținută la secret?
Fostul ministru al Mediului semnalează faptul că există deja o altă sursă de finanțare, de 15 miliarde de euro din BEI, pusă la dispoziție de către Comisia Europeană, tot împrumut, ca și în cazul PNRR, și că nimic nu oprește ANAR, Ministerul Mediului sau Guvernul ca toate acele proiecte care, la momentul acesta, au inclusiv licitațiile finalizate multe dintre ele, să beneficieze de finanțare pentru a putea fi terminate.
”Banii de la BEI sunt deja disponibili și sunt parte a strategiei de reziliență în domeniul apei, care a fost prezentată în iunie 2025. În legătură cu aceste 15,2 miliarde de euro abia aștept să văd cât își va manifesta intenția conducerea ministerului să atragă din acești bani. Pentru că avem deja proiectele mature, cele 25, care au nevoie doar de finanțare. Dar nu se știe, poate ministerul o să vrea alte proiecte”, ne-a mai declarat Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului.
Decizie la nivel de USR
Decizia de abandonare a acelor proiecte a fost o decizie politică a Ministerului Mediului, consideră Mircea Fechet. ”Este adevărat, exista un anumit risc, pentru că nu ai de unde să știi dacă termini proiectul într-un an de zile, situație care poate atrage o corecție financiară usturătoare. Dar probabil vom constata, la sfârșitul lunii iunie a acestui an, că din tot pomelnicul de proiecte care au fost păstrate la finanțare din toate domeniile, unele vor fi duse la bun sfârșit, iar altele nu, pentru că nu este o regulă să tragi 100% din bani”, a punctat Mircea Fechet.
