Dezvăluiri despre Tarnița Lăpuștești. Niciunul din miniștrii liberali de la Energie nu a vrut proiectul

În ciuda declarațiilor publice în favoarea proiectului Tarnița Lăpuștești, al centralei cu acumulare prin pompaj care ar asigura stocarea a 1.000 MW energie, Sebastian Burduja nu l-a susținut, a atras atenția chiar fostul director al societății lichidate Hidro Tarnița, Dan Nicolae Gherghelaș. Acesta a arătat că rolul centralei ar fi fost de scădere a prețurilor în piață, însă nimeni nu a avut interesul. 

În iulie 2024, ministrul Sebastian Burduja susținea că vrea să declare proiectul fanion Tarnița Lăpuștești, centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj, de importanță strategică națională și că a restartat acest proiect. Atunci era în etapa de evaluare a ofertelor pentru studiul de fezabilitate, care nu s-a finalizat în niciun fel.

”Cu permisiunea dvs, domnule prim-ministru, noi vrem să lucrăm la un act normativ prin care să declarăm proiectul de importanţă strategică naţională şi să îi asigurăm o implementare accelerată, să derogăm de la toate obligaţiile de la care este posibil să derogăm, astfel încât acest proiect să fie implementat în cel mai scurt timp”, declara Sebastian Burduja.  Proiectul urma să fie susținut de marile companii de stat, cum este Hidroelectrica, însă, ulterior, ministrul a modificat legislația pentru a permite companiilor străine să concesioneze lacurile de acumulare pentru a-și construi centrale cu acumulare prin pompaj. Dan Nicolae Gherghelaș, fost director la societatea de proiect Hidro Tarnița, pe care Virgil Popescu a desființat-o chiar înainte să-i lase locul colegului Sebastian Burduja la conducerea Ministerului Energiei, atrage atenția că proiectul Tarnița Lăpuștești fusese declarată deja de interes național încă din 2014, când a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța nr. 28 privind unele măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei electrice şi de echilibrare a Sistemului electroenergetic naţional, prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu putere instalată mai mare de 15 MW. Potrivit articolului 3 al acestei ordonanțe, CHEAP (centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj) constituie obiectiv de interes naţional şi de utilitate public, iar lucrările de realizare a CHEAP constituie lucrări de interes naţional şi de utilitate publică.

”Ordonanța oferă un cadru de implementare general pentru proiectele de CHEAP, apreciat la vremea lui ca fiind unul dintre cele mai stimulative din Uniune, conform unor opinii inclusiv ale experților DG TREN și DG Competition. Dizolvarea companiei de proiect Hidro Tarnița SA (HT) s-a votat cu doar câteva săptămâni înainte de a prelua mandatul dl. Burduja, iar dacă acesta chiar ar fi dorit accelerarea implementării așa cum nu ezită să declare cu orice prilej, s-ar fi răspuns încă de pe atunci favorabil la contestațiile asupra hotărârii de lichidare voluntară anticipată luate de acționarul S.A.P.E. S.A. din 30 mai 2023, formulate de ANAF și de foștii angajați”, a semnalat Dan Nicolae Gherghelaș.

Situație încurcată

Fostul director al societății de proiect Hidro Tarnița (HT) susținea că procesul de lichidare a societății nu ar fi fost finalizat, ceea ar încurca mult datele noii licitații pentru faza inițială a Tarnița Lăpuștești, dat fiind că întregul pachet de active necorporale se află în patrimoniul defunctei HT (despre documentațiile tehnice, inclusiv studii geo-topo-hidro).

”Tot cu titlu informativ, lichidatorul profesionist A&A Consultants SPRL, București, reprezentată prin av. Anastasescu Marieta (cu niște ani în urmă lichidator judiciar numit al clubului de fotbal ”U” Cluj!), a considerat că o evaluare a societății în vederea lichidării ar trebui să se limiteze doar la activele corporale din patrimoniu (carcase de birotică din 2014, de exemplu). Cei din breaslă înțeleg”, scria Dan Nicolae Gherghelaș, în vara acestui an. Acesta a arătat că hotărârea de lichidare voluntară anticipată a HT s-a luat din dispoziția fostului ministru Virgil Popescu în baza motivației dată de ”incapacitatea societății de a atrage investițiile necesare pentru realizarea proiectului și creșterea constantă a costurilor de întreținere, fără progres semnificativ”, într-un moment în care absolut toate companiile din domeniul energetic obțineau profituri uriașe.

”Ulterior, lichidatorul a înțeles să fundamenteze opțiunea de lichidare a unei societăți de proiect – HT – pe baza analizei unor indicatori de performanță financiară trecută specifici unei companii operaționale – o mascaradă! (În acest sens există documentele <<Opoziția la hotărârea de dizolvare a societății>> din 2.08.2023 și <<Contestația la Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitorului Hidro Tarnița SA>>, din 15.01.2024), a mai notat Dan Nicolae Gherghelaș, fostul director al Hidro Tarnița.

Nu se vrea

Singura tehnologie viabilă și matură de stocare industrială a energiei electrice o constituie stocarea, prin transformarea energiei electrice în energie potențială prin alimentarea rezervorului superior cu apă consumând energie electrică în condiții de exces de producție/consum scăzut (off-peak) și deci la prețuri mai mici de piață (sau chiar prețuri negative) și reconversia acesteia în energie electrică prin evacuare cu acționarea în sens invers a turbinelor hidroelectrice, la prețurile de vârf (peak), a semnalat Dan Nicolae Gherghelaș.

Restul tehnologiilor de stocare sunt fie nesemnificative când vorbim la dimensiunile unui sistem energetic național (stocarea chimică pe bază de baterii), fie nu sunt fezabile (v. hidrogen) sau sunt aflate în faze experimentale (v. stocare în mediu salin etc).

”Un operator economic de anvergură având ca obiect de activitate stocarea de energie ar fi fost/ar fi un factor disturbator major în stabilirea prețurilor pe piața liberă prin atenuarea ecarturilor între prețurile pe piețele contractelor bilaterale pe termen mediu și lung (PCCB) și cele de pe piețele spot, în paralel cu creșterea puterii de piață a micilor producători în fața agregatorilor prin posibilitatea livrării producției în perioadele zilnice de consum redus, ceea ce nu are cum să convină actorilor dominanți în piața de energie”, a mai arătat Dan Nicolae Gherghelaș.