Dezastru total. UE, îngropată în datorii. România, în Top 3

Uniunea Europeană nu reușește să iasă din cercul vicios al împrumuturilor, în pofida unei ușoare scăderi a datoriei publice brute. România se situează în Top 3 al statelor ale căror datorii au crescut semnificativ anul trecut. Totodată, țara noastră a intrat și în primele trei locuri la costurile cu dobânzile, care sunt excesiv de mari, în condițiile în care peste 51% din împrumuturile României sunt în monedă străină.

Anul trecut, datoria publică brută a Uniunii Europene a fost de 81,7% din PIB, în ușoară scădere față de 2022, însă în zona euro aceasta a fost de 88,6%. Între sfârșitul anului 2022 și sfârșitul anului 2023, 18 țări UE au înregistrat o scădere a raportului datorie/PIB, iar 9 țări UE și Norvegia au înregistrat o creștere, anunță Eurostat.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Portugalia (-13,3 pp), Grecia (-10,8 pp), Cipru (-8,3 pp), Croația (-4,8 pp) și Spania (-4,0 pp), în timp ce creșteri au fost înregistrate în Finlanda (+2,3 pp). pp), Letonia (+1,8 pp), România (+1,3 pp), Estonia (+1,1 pp), Luxemburg și Belgia (ambele +0,9 pp), Bulgaria (+0,5 pp), Polonia (+0,4 pp) și Lituania ( +0,2 pp), precum și Norvegia (+7,8 pp). Datoriile au atins niveluri record, astfel că, la sfârșitul anului 2023, 13 din 27 de țări din UE au raportat rate datoria/PIB mai mari de 60,0 %, în timp ce cinci țări din UE au înregistrat rate de datorie/PIB de peste 100,0 %: Grecia a înregistrat cea mai mare rată datorie/PIB, de 161,9 %, urmată. de Italia (137,3 %), Franța (110,6 %), Spania (107,7 %) și Belgia (105,2 %). De cealaltă parte, cel mai scăzut raport datorie/PIB a fost înregistrat de Estonia cu 19,6 % din PIB, urmată de Bulgaria (23,1 %), Luxemburg (25,7 %), Danemarca (29,3 %), Suedia (31,2 %), Lituania ( 38,3 %) și Norvegia (44,3 %).

51% din datoria României, deținută de străini

La sfârșitul anului 2023, dintre cele 26 de țări UE pentru care erau disponibile date, datoria publică era deținută în principal de sectorul corporațiilor financiare rezidente din 12 țări UE. Ponderea sa a fost cea mai mare în Suedia (74,6 %), urmată de Danemarca (72,3 %), Cehia (69,9 %) și Croația (64,6 %). La celălalt capăt al scalei, cea mai mică proporție a datoriei deținute de corporațiile financiare rezidente a fost înregistrată în Cipru (2,8 %), înaintea Estoniei (18,9 %), Letonia (30,2 %), Irlanda (34,1 %), Lituania (35,4 %) %), Austria (35,7 %) și Belgia (37,7 %), precum și Norvegia (37,1 %). Ponderea datoriei deținute de nerezidenți (sectorul restului lumii) a fost semnificativă în 14 țări UE și în Norvegia, cu cote de 42,0 % și mai mari. Printre țările cu cea mai mare pondere a sectorului nerezident ca deținător de datorii au fost: Cipru (95,7 %), Estonia (79,8 %), Letonia (66,6 %), Austria (64,1 %) și Lituania (63,2 %), precum și Norvegia (60,6 %). În România, 51% din datoria țării era deținută de străini. În schimb, această proporție a fost de numai 16,9 % în Suedia, 21,8 % în Malta, 23,7 % în Cehia, 27,2 % în Danemarca, 27,6 % în Italia și 29,5 % în Croația, potrivit Eurostat.

Dobânzi împovărătoare

La sfârșitul anului 2023, existau doar 2 țări din UE în care peste 50 % din datoria lor brută a guvernului central era denominată în valută străină: Bulgaria (75 %, dar țara are un sistem de consiliu valutar față de euro) și România ( 51 %). Pentru Ungaria (30 %) și Polonia (24 %), se remarcă și ponderi semnificative ale datoriei în valută străină. Totodată, costul aparent al datoriei publice generale (adică raportul dintre cheltuielile cu dobânzile acumulate ca procent din datoria medie pe an), care arată condițiile trecute și prezente pe care le întâmpină țările atunci când accesează piețele financiare, a fost extrem de ridicat în Ungaria (6,8%), urmată de Polonia și România (ambele 4,5%). Cel mai scăzut cost aparent al datoriei publice brute a fost observat pentru Luxemburg (1,2%), urmat de Țările de Jos și Germania (ambele cu 1,4%).