Pentru că este încălzire globală, producția de energie din fotovoltaice în perioada 1 ianuarie -31 mai 2023 a înregistrat o prăbușire catastrofală, raportându-se un minus de peste 116 milioane de kWh față de aceeași perioadă a anului trecut. Culmea este că scăderea abruptă vine pe fondul unei creșteri accelerate de instalări ale panourilor fotovoltaice, cel puțin la prosumatori. Totodată, potrivit Institutului Național de Statistică, în primele 5 luni ale acestui an, consumul de energie al populației s-a redus cu 13,6%.
Panourile fotovoltaice nu reușesc să suplinească golurile capacitățior pe cărbune închise de fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu. De la 1 ianuarie până la 31 mai, producția de energie din fotovoltaice a fost mai scăzută cu peste 116 milioane de kWh, semn că încălzirea globală nu a ajuns încă în Româna. Per total, în această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 28.407,3 milioane kWh, în creștere cu 1.174,9 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Producţia din termocentrale a fost de 7.502,1 milioane kWh, în scădere cu 1.266,5 milioane kWh (-14,4%). Producţia din hidrocentrale a fost de 9.027,7 milioane kWh, în creștere cu 2.716,1 milioane kWh (+43,0%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.619,3 milioane kWh, în scădere cu 43,8 milioane kWh (-0,9%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.V.2023, a fost de 3.646,9 milioane kWh, în creștere cu 17,7 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 628,0 milioane kWh, în scădere cu 116,6 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, arată INS. Dintr-o capacitate instalată de 1.538 MW, panourile fotovoltaice nu reușesc să producă, în medie, decât 10-12% pe an. Nici acum, în plin sezon cald, fotovoltaicele nu produc la capacitate maximă. Astfel, potrivit datelor Transelectrica, ziua, panourile abia reușesc să producă circa 500 MWh.
Scad resursele de energie primară
Potrivit INS, în perioada 1.I-31.V.2023, resursele de energie primară au scăzut cu 0,9%, iar cele de energie electrică au crescut cu 4,3% față de perioada 1.I-31.V.2022. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.V.2023, au totalizat 13.544,5 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 122,5 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Producţia internă a însumat 7.687,8 mii tep, în creștere cu 251,9 mii tep (+3,4%) faţă de perioada 1.I-31.V.2022, iar importul a fost de 5.856,7 mii tep, în scădere cu 374,4 mii tep (-6,0%). Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 20.563,1 milioane kWh, cu 7,5% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 5,2%. Totodată, iluminatul public a înregistrat o scădere cu 20,4%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 13,6%. Exportul de energie electrică a fost de 5.482,3 milioane kWh, în creștere cu 2.975,5 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2.361,9 milioane kWh, în scădere cu 132,2 milioane kWh.
Declinul, din 2019
Producția de energie din surse regenerabile a atins un vârf în 2019, când s-a obținut cea mai mare valoare, de 2,927 TWh, aportul decisiv fiind dat de hidroenergie, față de 2,826 TWh în iunie 2023. La combustibili fosili, producția iunie 2023 vs iunie-2019 a fost cu 34,7 % mai mică ( 0,861 TWh vs 1,319 TWh ), iar la nuclear, în iunie 2023, valoarea a fost de 0,725 TWh. În ce privește prețul energiei electrice, în iunie 2023, acesta a scăzut cu circa 63 % față de luna iunie 2022.