Ministerul Agriculturii a cerut Guvernului a suplimentare a bugetului cu aproape 21 milioane de lei, pe motiv că nu mai are bani pentru paza unităților antigrindină din țară. În expunerea de motive a proiectului de act normativ, ministerul ridică în slăvi Antigrindina, susținând nu numai că a oprit fenomene meteorologice periculoase și a salvat agricultura, dar a adus și ploaia, în condițiile în care seceta a pârjolit totul în țară.
Ca să obțină bani de la Guvern pentru plata pazei la unitățile antigrindină, intrate în stand-by pe perioada sezonului rece, Ministerul Agriculturii a elogiat aceste structuri, mergând până la a insinua că nu numai că au oprit grindina, dar au mai adus și excedent de ploaie.
Afirmațiile sunt contrazise de realitatea din teren, având în vedere că toate zonele ”protejate”de rachetele antigrindină au suferit din cauza lipsei totale a precipitațiilor. Cele mai afectate județe au fost Prahova și Vrancea, unde seceta a pârjolit totul în jur, dat fiind că aici sunt concentrate cele mai multe unități de rachete. Datorită protestelor fermierilor și a unui număr impresionant de semnături, în Prahova, de la sfârșitul lunii iulie a acestui an, unitățile antigrindină și-au suspendat activitatea, măsura fiind aproape imediat urmată de precipitații bogate, semn că rachetele opreau ploaia. Fermierii au solicitat un studiu de impact aprofundat al efectelor rachetelor antigrindină, dat fiind faptul că, la nivel mondial, există astfel de studii care arată efectul nociv al acestor procedee.
În proiectul de hotărâre de guvern al Ministerului Agriculturii a fost strecurată și o frază care anunță reluarea tragerii cu rachete antigrindină în județul Prahova. ”Ca urmare a bilanţului de mediu pentru exploatarea Unităţii Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, efectuat în conformitate cu prevederile HG nr. 390/2007 pentru aprobarea obiectivelor etapei a VIII-a a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină a rezultat un impact nesemnificativ asupra mediului”, se arată în proiect. Evident că un studiu de impact serios nu ar avea cum să fie finalizat în mai puțin de două luni.
Micul HAARP
Potrivit Ministerului Agriculturii, România ar fi făcut pași importanți în consolidarea capacității de combatere activă și eficientă a riscului de secetă prin realizarea de experimente locale de creștere a precipitațiilor în zone cu deficit major de umiditate, fără a detalia, însă, nimic din marile realizări.
”Activităţile de intervenţii active în atmosferă, în conformitate cu Legea 173/2008, privind intervențiile active în atmosferă sunt de interes public naţional şi se desfăşoară în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Meteorologice Mondiale, respectiv cu convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte. Intervențiile active în atmosferă, cu utilizarea tehnologiei rachetelor antigrindină, aviației, baloanelor cu heliu și a generatoarelor terestre au ca rezultat: – prevenirea, diminuarea şi/sau eliminarea pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase, în mod unitar şi calificat; – satisfacerea nevoilor de apă pentru agricultură, complementar irigaţiilor; – creşterea rezervelor de apă pentru nevoile economiei şi populaţiei; – creşterea protecţiei unor activităţi economice şi sociale la acţiunea unor fenomene meteorologice periculoase”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Extindere în toată țara
În perioada 15 aprilie-31 august, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) au protejat o suprafață de cca. 2,3 mil. ha, prin funcționarea, unui număr de 102 de puncte de lansare (PL), susține Ministerul Agriculturii. Astfel, 22 de unități rachete sunt amplasate în Prahova, care ar asigura protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt, 20 de unități în Vrancea, pentru protecția culturilor din Vrancea și Galați, 19 în Olt, care acoperă județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți, 16 în Iași, pentru protecția terenurilor agricole din Iași și Vaslui, 12 în Timiș și 13 unități în Mureș. ”În ultimii zece ani, suprafața protejată a crescut constant, de la 116 mii ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2021, cu perspectiva de a depăși 2,3 mil ha în sezonul 2025”, a precizat Ministerul Agriculturii.