Degeaba scade inflația, dacă se menține perturbarea comerțului

Inflația în Europa a scăzut ușor în ianuarie la 2,8%, menținând vii speculațiile cu privire la reduceri rapide ale ratelor dobânzilor care ar reduce costurile de împrumut pentru întreprinderi și consumatori și ar contribui la stimularea economiei în stagnare.

Cifra anuală publicată joi de agenția de statistică a Uniunii Europene, Eurostat, se compară cu 2,9% în decembrie și corespunde așteptărilor analiștilor de pe piață.

Prețurile la energie au scăzut cu 6,3%, contribuind la scăderea inflației în cele 20 de țări ale UE care folosesc moneda euro. Scăderea generală aduce Banca Centrală Europeană mai aproape de obiectivul său de 2%, considerat cel mai bun pentru economie.

O inflație scăzută ar trebui să ajute economia europeană, aflată în stagnare, să înregistreze o creștere mai puternică în cursul acestui an, deoarece moderarea prețurilor și creșterile salariale îi stimulează pe consumatori să recupereze puterea de cumpărare pe care au pierdut-o atunci când inflația a urcat la un nivel record de două cifre la sfârșitul anului 2022.

Cu toate acestea, perspectivele sunt chiar optimiste: traiectoria descendentă a inflației se confruntă cu riscuri legate de perturbările transportului maritim prin Marea Roșie, o rută cheie pentru mărfurile și combustibilul care se îndreaptă spre Europa.

Atacurile asupra navelor de către rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au dus la redirecționarea navelor în jurul vârfului sudic al Africii, în loc să ia calea mai scurtă prin Canalul Suez. Prin urmare, au crescut costurile de transport maritim și ar putea încetini scăderea inflației.

Întreruperea schimburilor comerciale nu a dus până acum la o creștere a prețurilor la petrol și gaze naturale, dar rămâne un risc dacă războiul dintre Israel și Hamas se intensifică sau se extinde la alte țări din Orientul Mijlociu.

Scăderea inflației a declanșat speculații potrivit cărora Banca Centrală Europeană ar putea începe să reducă ratele dobânzilor încă din aprilie.

Oficialii BCE – la fel ca factorii de decizie politică de la reuniunea de joi a Băncii Angliei și de la Rezerva Federală a SUA cu o zi mai devreme – nu s-au angajat la un calendar pentru reducerea costurilor de împrumut, spunând că vor decide în funcție de datele economice primite pentru a se asigura că inflația se îndreaptă în mod cert spre ținta lor.

Unii analiști spun că o reducere este mai probabilă la ședința de politică monetară a „gardienilor euro” din iunie, cam în aceeași perioadă în care se preconizează că Fed va face reduceri. Rata de referință a BCE se află la un nivel record de 4%, după ce a fost majorată de la niveluri negative în puțin peste un an.

Ratele mai mari combat inflația prin scumpirea cumpărăturilor pe credit, ceea ce frânează cheltuielile. Din același motiv, ele pot afecta creșterea economică, în special în sectoarele sensibile la împrumuturi, cum ar fi construcțiile și vânzările de locuințe.

Iar creșterea europeană ar avea nevoie de un impuls. Economia a înregistrat o creștere zero în ultimele trei luni ale anului 2023 și nu a înregistrat nicio creștere semnificativă a producției începând cu trimestrul al treilea din 2022, deși șomajul rămâne scăzut.

Performanța slabă contrastează cu o creștere mai puternică decât se aștepta în SUA, de 0,8% în trimestrul al patrulea, sau un ritm anual de 3,3%.