În ultimul deceniu, China a depus eforturi concertate pentru a-și ridica sectorul manufacturier în lanțul valoric, inundând piețele globale cu produse ieftine.
Tendința Chinei către supracapacitate a fost în mod tradițional atribuită unei neconcordanțe fundamentale în economia sa.
Subvențiile guvernamentale și investițiile în producție și infrastructură sunt neobișnuit de mari în comparație cu cele din alte economii avansate, iar consumul gospodăriilor din țară, ca procent din PIB, este neobișnuit de scăzut.
Pur și simplu, China nu are suficientă cerere internă pentru a absorbi producția fabricilor autohtone, ceea ce duce la un surplus de exporturi.
De fapt, supracapacitatea nu rezultă neapărat din cererea internă slabă sau din ajutoarele excesive de la stat, ci dintr-o creștere extraordinară și aparent incontrolabilă a ofertei.
În această vară, după un război brutal al prețurilor din industria energiei solare, care a făcut ca prețurile să scadă cu aproximativ 40% față de anul precedent, autoritățile guvernamentale centrale au cerut directorilor de întreprinderi să abordeze supracapacitatea și prețurile „iraționale” în sectoarele cheie.
Directivele nu vor atenua semnificativ problemele, scrie Foreign Affairs. Spre deosebire de perioadele anterioare de supracapacitate, principalii vinovați de astăzi sunt companiile private, nu întreprinderile de stat.
Dacă Beijingul ar interveni și ar impune închiderea acestor companii, ar risca să provoace șomaj și să blocheze potențial motoarele de creștere locală. De asemenea, reducerea producției și exporturilor va provoca daune importante economiei în ansamblu.
China se confruntă cu deflația – indicele prețurilor de consum (IPC) a scăzut cu 0,3% în septembrie față de aceeași perioadă din 2024, mai mult decât previziunile economiștilor chestionați de Bloomberg (0,2%).
Deflatia este considerată un fenomen periculos pentru economie: încurajează gospodăriile să amâne achizițiile în speranța unor prețuri și mai mici. Zichun Huang, analist la Capital Economics, estimează că prețurile de consum și de producție vor rămâne în teritoriu negativ în acest an și în anul viitor.
Pentru a crea un model care să încurajeze inovarea, dar fără supraproducție, China va trebui să treacă printr-o reevaluare instituțională.
Logica vitezei în detrimentul calității și a volumului în detrimentul inovării este profund înrădăcinată în sistem. Inversarea înseamnă realizarea unor compromisuri amânate de mult timp.