Deciziile CSAT, fix zero. Hidroelectrica, sabotată din toate părțile

Au trecut un an și patru luni de la Decizia CSAT care prevede urgentarea finalizării proiectelor hidroenergetice aflate în diferite stadii de execuție, unele cu 80-90%, însă nimic nu s-a mișcat. Directorul executiv al Hidroelectrica a atras atenția că proiectele sunt în continuare blocate, cu toată decizia CSAT. În fapt, lucrările hidroenergetice au fost sabotate din toate părțile, în ciuda crizei energetice și a închiderii capacităților de producție.

Károly Borbély, directorul executiv al Hidroelectrica, a semnalat că proiectele hidro începute încă înainte de 1990, intrate, prin Decizia CSAT, în regim urgent de finalizare, bat pasul pe loc, din cauza piedicilor puse din toate părțile.

”Avem o decizie CSAT care spune că acele 9 proiecte pe hidro începute încă înainte de 1990 şi aflate într-un stadiu avansat de realizare să beneficieze de o reavizare a certificatelor şi avizelor de mediu mult mai accelerată, bazându-se pe reglementările europene REPowerEU. De un an şi jumătate ne chinuim cu această decizie CSAT şi abia reuşim să avansăm. Avem lucrare terminate în proporţie de 90% la Bumbeşti-Livezeni şi stau cu ea acolo”, a declarat Károly Borbély, CEO Hidroelectrica.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis, în data de 25.10.2022, Hotărârea nr. 169 privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României pentru asigurarea securității în domeniu prin adaptarea operativă și dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, în contextul războiului din Ucraina, și a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Între direcțiile de acțiune identificate în materialul emis de CSAT, la dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei electrice, lit. B – REPowerEU, au fost identificate proiectele de investiții ale Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. (SPEEH S.A.) necesare pentru asigurarea rezilienței energetice.

Furie împotriva energiei verzi

Deși este cea mai verde energie posibilă, hidroenergia a devenit paria în UE, după ce diferite organizații de mediu au început să o conteste, arătând că barajele ar afecta habitatele natural piscicole, precum și ecosistemul. Presiunile activiștilor de mediu au fost atât de mari, încât, la nivelul Uniunii Europene, când se vorbește despre tranziția energetică, hidroenergia aproape că nu mai există, accent punându-se doar pe eolian și fotovoltaic, deși fabricarea infrastructurii pentru aceste tipuri de energie, precum și imposibilitatea reciclării acesteia sunt surse extreme de poluare.

În plus, dacă pentru hidroenergie nimic nu se schimbă, pentru energia variabilă a regenerabilelor sunt necesare investiții uriașe în rețelele de transport. În ce privește eolianul și fotovoltaicul, chiar și Hidroelectrica a anunțat o schimbare a strategiei de investiții, arătând că se va opri la 1.000 MW din solar sau eolian, care ar fi mai mult decât suficient. ”Noi avem o capacitate instalată de 6.400 MW, prin retehnologizări şi modernizări o să fie puţin mai mult, dar creşte perioada de disponibilitate a acestor agregate”, a spus directorul executiv al Hidroelectrica, Károly Borbély.

Tragere de timp

Legea privind  aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis abia la începutul lunii noiembrie 2023, după ce Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată de Avocatul Poporului. Cu toate acestea, nici până la această dată lucrurile nu au avansat în vreun fel, semn că problemele persistă. Un prim pas a fost făcut de Ministerul Energiei, cu un proiect de hotărâre aflat și acum în dezbatere publică. Proiectul prevede aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată pentru obiectivul „Racordarea la Sistemul Electroenergetic Național a Centralei Hidroelectrice Dumitra și a Microhidrocentralei Livezeni”, din cadrul lucrării de utilitate publică și interes național „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești”, județele Gorj și Hunedoara.