Germania, “puterea economică a Europei”, a ajuns să se lupte cu recesiunea și inflația în 2023.
Cel mai mult au crescut prețurile alimentelor și energiei. Banca Centrală Europeană (BCE) a fost nevoită să-și majoreze de mai multe ori dobânda principală pentru a combate creșterea prețurilor.
Din perspectiva geopolitică, războiul Rusia-Ucraina și criza energetică sunt cele două probleme principale care au fost legate de recesiunea prelungită din Germania din acest an. În primul rând, criza din sectorul energetic a dus la o creștere atât a costului vieții, cât și a costului de producție.
Germania este foarte dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, dar a fost supusă la presiuni diplomatice din partea Statelor Unite și a altor aliați pentru a impune sancțiuni suplimentare Rusiei chiar și în contextul inflației în curs. Prețurile la energie în Europa creșteau deja când războoiul din Uraina le-a dus la un nivel record. Moscova a continuat apoi să reducă aprovizionarea cu gaz către țările europene, ceea ce a determinat Germania să declare situația de urgență.
Într-o analiză economică mai profundă, impactul inflației asupra economiei și societății a fost dăunător. De exemplu, a crescut disparitatea dintre diferitele grupuri și zone de venituri și a alimentat nemulțumirea și demonstrațiile publicului împotriva politicilor guvernului de la Berlin. Rata ridicată a inflației poate avea, de asemenea, un efect asupra rezultatelor alegerilor federale care vor avea loc în septembrie 2023. Investitorii germani au ezitat să facă achiziții, ceea ce a avut un impact asupra creșterii în majoritatea sectoarelor economice.
Încă o dovadă a declinului țării, cancelarul Olaf Scholz caută extinderea „energiei regenerabile” și atragerea de muncitori străini. Dar are nevoie de 400.000 de noi veniți pe an. Ministrul Muncii, Hubertus Heil, a promis că guvernul va „face tot posibilul” pentru a atrage lucrători calificați. Însă valul de imigranți din Europa Centrală și de Est încetinește pe măsură ce standardele de viață din aceste țări ajung din urmă cele din Germania.
Conform proiecțiilor Bloomberg Economics, este puțin probabil ca creșterea economică a Germaniei să depășească 1% timp de decenii.Fondul Monetar Internațional are o perspectivă la fel de sumbră: „Efectele negative ale îmbătrânirii populației sunt deja prezente și vor continua să se accelereze în anii următori”.
Franziska Palmas, analist senior pentru Europa la Capital Economics, a estimat că producția germană va scădea din nou în trimestrele trei și patru. Ratele mai mari ale dobânzilor, necesare pentru a controla inflația, vor continua să afecteze atât consumul, cât și investițiile, iar exporturile ar putea avea de asemenea de suferit, deoarece cererea este afectată de slăbiciunea altor economii dezvoltate.