De ce nu poate România să își repatrieze aurul? Explicații halucinante de la Guvern

Problema repatrierii aurului românesc depozitat la Banca Angliei a revenit pe agenda publică, după un nou proiect de lege în acest sens depus la Senat. Dincolo de opoziția BNR și chiar a Consiliului Economic și Social, care a și emis un aviz nefavorabil, punctul de vedere al Guvernului față de inițiativa legislativă schimbă totul. Astfel, Executivul afirmă că România nu ar putea repatria aurul pentru că nu avem ”binecuvântarea” de la UE, respectiv a Băncii Centrale Europene.

Repatrierea celor 60 de tone de aur ale României, aflate în custodia Băncii Angliei, ar fi trebuit să se facă încă din 2019, când atacarea la Curtea Constituțională a Legii care instituia acest lucru a fost respinsă. Totul s-a blocat, însă, odată cu schimbarea Guvernului PSD și venirea coaliției PNL-USR. Argumentele invocate atunci pentru respingerea legii au fost legate de încălcarea independenței BNR.

Astfel, în conformitate cu articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în exercitarea competențelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin prezentul statut, BCE, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instrucțiuni de la instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, de la guvernele statelor membre sau de la orice alt organism, se arăta în obiecția de neconstituționalitate.

Pe de altă parte, BNR susține acum că repatrierea rezervei de aur ar conduce la pierderea calității de activ de rezervă a aurului monetar, care poate fi utilizat imediat, atât în scopul fructificării oportunităților apărute pe piața metalelor prețioase cât și utilizării acestuia în caz de urgență. ”Menținerea stocului de aur în țară presupune pierderea recunoașterii calității standard  -Good delivery a deținerilor de aur, necesitând reverificarea în scopul reconfirmării calității menționate, în cazul unor decizii viitoare de utilizare a stocului de aur, ceea ce va genera cheltuieli suplimentare”, a transmis BNR.

Explicația care schimbă totul

Punctul de vedere al Guvernului la ultima inițiativă legislativă privind repatrierea aurului schimbă, însă, totul. De data aceasta nu mai este vorba despre independența BNR sau de vreo încredere a investitorilor și creditorilor, ci de obținerea unei aprobări de la ”Înalta Poartă”. Potrivit Executivului, Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 obligă consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare.

”Autoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului și, în special, în ceea ce privește băncile centrale naționale”, se precizează în Decizie. Din perspectiva apartenenței statului național la Uniunea Europeană și a normelor care reglementează funcționarea Uniunii Europene, Guvernul menționează existența dispozițiilor constituționale cu privire la prioritatea dreptului european și internațional față de dreptul național și ale celor care stabilesc obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte.

Întrebați ”mai sus”

Astfel, Guvernul precizează că este necesară și consultarea Băncii Centrale Europene cu privire la inițiativă legislativă, întrucât proiectul de act normativ vizează modificarea statutului BNR cu implicații în domeniile subsumate atribuțiilor BEC. ”Având în vedere obiectul de reglementare, Parlamentul va decide adoptarea acestei inițiative legislative”, a concluzionat Executivul. Faptul că nu a fost consultată Banca Centrală Europeană a mai fost invocat și în sesizarea de neconstituționalitate din 2019, însă Curtea Constituțională a respins, fără echivoc, acest argument.